Cele mai stupide descoperiri stiintifice ale deceniului

Si daca, in opinia promotorilor Ig Nobel, este vorba despre premii care „mai intai ii fac pe oameni sa rada, iar apoi sa gandeasca”, iata o selectie a celor mai stupide descoperiri stiintifice ale deceniului, realizata de Wired.it.

Biologie (2004) : Heringii, mari comunicatori

• De ce dormitul mai mult în weekend poate fi sănătos?
• De ce oamenii care sforăie nu se trezesc din cauza propriului zgomot?

In 2004, premiul Ig Nobel pentru biologie a fost castigat de canadienii Ben Wilson, Robert S. Batty si Lawrence M. Dill, cei care au demonstrat ca heringii emit gaze digestive cu o precizie si frecventa uluitoare si le utilizeaza drept un formidabil mijloc de comunicare. Eu zic: de ce sa ne formalizam, daca sistemul chiar functioneaza?

Astrofizica (2001): Infernul ar putea exista, intr-o gaura neagra

Cei mai multi dintre crestini isi petrec intreaga viata incercand sa evite Infernul. Jack si Rexella Van Impe, in schimb, prefera sa stie unde sa-l gaseasca, asa, pentru mai multa siguranta. In 2001, cuplul de profeti TV a dat publicitatii un material video in care au explicat cu lux de amanunte ca de-acum celebrele gauri negre satisfac toate cerintele tehnice pentru a gazdui Iadul. De altfel, tot in opinia celor doi, cea de-a doua venire a lui Hristos este iminenta.

Pace (2007): Razboaiele viitorului vor fi combatute cu hormoni.

Razboiul nu e un lucru pentru cei slabi de inger, si potrivit unora, nici pentru homosexuali. Exista unii atat de convinsi de acest lucru, incat au studiat dezvoltarea unei revolutionare Bombe Gay: lansata, bomba elibereaza in aer substante afrodiziace capabile sa declanseze o irezistibila atractie sexuala intre soldatii din taberele opuse si, drept consecinta, sa le diminueze agresivitatea. (Din seria „Make love, not war”.)
Poate ca cineva ar trebui sa le explice si celor de la Wright Laboratory din cadrul Air Force americane (care au propus studiul) ca homosexualitatea nu este o boala infectioasa.

Chimie (2008): Coca Cola, excitant sau anticonceptional?

Unii o beau pentru a ramane treji, alti crezand ca ajuta la digestie; exista si cei care ar dori s-o utilizeze pentru a indeparta rugina sau drept combustibil pentru rachete. Parea cumva de bun-simt ca nimanui nu i-ar putea trece prin cap s-o foloseasca drept metoda anticonceptionala. Si totusi, taiwanezii C.Y. Hong, C.C. Shieh, P. Wu si B.N. si-au propus sa-i testeze forta spermicida, in cadrul unor experimente, saptamani la rand. De-acum deloc surprinzator, alti cercetatori s-au gandit sa faca un studiu pentru a demonstra ca NU, Coca Cola nu este un spermicid eficient. Cu totii s-au ales cu cate un un Ig Nobel.

Economie (2003): Liechtenstein, o tara de inchiriat

Ar putea fi prima schema de tip „rent-a-state” din lume si a fost pusa la punct de Karl Schwärzler, cel care a demonstrat cum poate fi inchiriat intregul Liechtenstein, asigurandu-si astfel Ig Nobel-ul pentru Economie in 2003. Potrivit lui Schwarzler, inchiriind in intregime micutul principat european (la un pret imbatabil de 320 lire sterline de persoana), potentialii clienti „corporate” pot avea „totul”: fundalul pitoresc alpin, oportunitatea de a „brandui” cele mai reprezentative cladiri din tara cu logo-ul companiei, accesul in Galeria Nationala de Arta si Teatrul National, in pivnita de vinuri a familiei regale si in cel putin unul dintre castelele de basm ale Liechtenstein-ului, Schloss Gutenberg, datand din secolul al XIII-lea. Asta ca sa nu mai vorbim de descarcarea de adrenalina provocata de gandul ca au cucerit un intreg stat.

Zoologie (2010): Surpriza! Si liliecii o fac

Faptul ca animalele se masturbeaza este un lucru stiut si nu mai impresioneaza demult pe nimeni. Prin urmare, nu ar trebui sa starneasca prea multa valva nici descoperirea ca animalele practica fellatio. Si totusi, studiul condus de Libiao Zhang, cercetatorul care a documentat felul in care liliecii obisnuiesc sa se dedea acestei practici, cu scopul de a prelungi raportul sexual cu partenerul, a deflagrat in panorama stiintifica ca un scandal zologic de proportii. Zhang si colegii si-au sustinut cu un video descoperirea, nu-i de mirare ca li s-a acordat Ig Nobel-ul pentru Zoologie.

Medicina (2004): Country-ul poate cauza manii suicidare

Cred ca multora li s-a intamplat sa spuna „schimba muzica aia ca-mi tai venele”. Data viitoare, ar putea fi util de stiut ca cineva ne-ar putea chiar lua in serios. Cum ar fi Steven Stack si Jim Gundlach, de la Wayne State University si Auburn University, autorii unui studiu care demonstreaza ca muzica asa-numita country, cu tot bagajul ei de tematici depresive, provoaca tendinte suicidare la barbatii din zonele metropolitane. Asa ca, daca aveti vreun prieten deprimat, evitati sa-i faceti cadou un CD cu Johnny Cash.

Literatura (2006): Scriitorii mai putin inteligenti folosesc cuvinte mai dificile

Este un lucru stiut, mai era intr-adevar nevoie de un studiu? Din rigoare stiintifica, Daniel M. Oppenheimer a insistat insa sa demonstreze, in cadrul unei serii de experimente practice, ca scriitorii care se folosesc de cuvinte lungi si dificile cel mai adesea fac acest lucru pentru a-si ascunde nivelul scazut de inteligenta, in dauna textului. Verdictul? Ig Nobel.

Medicina (2009): Omul care isi trosnea degetele

Printre nenumaratele mistere ale medicinei exista unul care ne chinuie din copilarie: trosnitul degetelor chiar ne imbolnaveste de artrita? Subiectul a generat doua scoli de gandire, unii zic ca da, altii ba. Donald L. Unger a dorit sa puna capat, odata pentru totdeauna, polemicilor, petrecandu-si 50 de ani din viata trosnindu-si doar degetele de la mana stanga. Concluzia: pocnitul degetelor nu cauzeaza artrita.

Chimie (2010): Apa si uleiul se amesteca, mai ales in Golful Mexic.

Acest Ig Nobel nu provoaca nici pe departe rasul, ci plansul. I-a fost acordat inginerului Eric Adams, care, in 2000, a demonstrat cum, in urma unei scurgeri de petrol submarine, lichidul uleios nu se ridica direct la suprafata, ci se amesteca partial cu apa marii. Premiul a fost impartit de inginer cu British Petroleum, compania care, in mod tragic, a demonstrat practic teoria, in dauna ecosistemului.

Sursa