Viitorul ciocolatei a inceput la 3 august 2002

Urmarea?
Un mare conflict iscat de o directiva mult prea permisiva a Uniunii Europene. Deocamdata, in razboiul ciocolatei, finalul este unul deschis. Indubitabil, ciocolata a fost, este si va ramane un mare business, cu o cifra globala de afaceri de multe zeci de miliarde de dolari. Productia mon­dia­la a materiei prime (cacao) a crescut de la 1,5 milioane de tone pe an in 1960 la 3,5 milioane de tone pe an in prezent. Plantatiile de arbori de cacao sunt intalnite in Mexic si, prepon­derent, in emisfera sudica (America de Sud, Africa, Asia, Oceania), insa liderul mondial incontestabil ramane Coasta de Fildes, care exporta peste  1 milion de tone anual.  Randamentul plantatiilor este influentat de clima, de anumite insecte si, in special, de trei familii de ciuperci parazite (Phytophtora, Moniliophtora si Crinipellis perniciosa), a caror actiune combinata poate reduce productia cu pana la 80%. Crinipellis perniciosa aproape ca a distrus plan­tatiile din Brazilia, de pilda, unde acum se incearca crearea unor hibrizi noi, mai rezistenti. Pro­ble­ma este ca, pentru intretinerea cultu­rilor, fungicidele si pesticidele folosite ii costa pe plantatori cam jumatate din suma totala incasata pentru recolta, aceasta ramura agricola tinzand tot mai mult sa devina una nerentabila. Singurii care se bucura de ase­me­nea accidente biologice sunt brokerii de la bursele de materii prime, care pot jongla cu preturile, in conditiile in care, de teama unor invazii de Crini­pellis, tendinta este de a se asigura stocuri preventive tot mai insemnate. Pe fundalul acestor evenimente, marii producatori de ciocolata au cautat solutii pentru inlocuirea progre­siva a unor procente din continutul de cacao naturala din reteta ciocolatei. Atat pasta („un­tul“), cat si pudra de cacao au ince­put sa fie substi­tuite cu grasimi vegetale, in proportie de pana la 5% din totalul retetelor (adica un sfert din ceea ce reprezen­tau derivatele naturale din cacao), fapt ce a permis reducerea impor­tan­ta a pre­tului de cost, dar a atras si o initiativa contro­ver­sata a forurilor legiui­toare din Uniunea Europeana. La presiunile fabricantilor, acestea au emis Directiva 2000/36/CE din 23 iunie 2000, cu aplicabilitate din 3 august 2002, con­form careia „ciocola­ta“ se pot numi si produsele in care untul de cacao este inlocuit in propor­tie de o patrime cu grasimi vegetale autorizate (ulei de palmier, samburi de mango, kokum gurgi, karite s.a.). Asta in ciuda plangerilor nutritionistilor si biochi­mis­tilor, care avertizasera ca untul de cacao impiedica formarea colestero­lului, in timp ce substitutele sale o favorizeaza. Singura concesie facuta a fost obligativitatea ca publicul sa fie corect informat, pe fiecare eticheta aparand de-acum precizarea obliga­torie „Produsul contine si materii grase, pe langa unt de cacao“. In fata acestei abateri de la norma clasica, au protestat vehement si producatorii artizanali de ciocolata, care au sensi­bi­lizat oficialitatile din Italia si Spania, unde, o perioada, produsele realizate pe baza de materii grase au fost co­me­r­cializate sub denu­mi­rea de „inlocuitor de ciocolata“. Nu­mai ca forurile continentale au reactionat imediat si au condamnat autoritatile din cele doua tari prin Curtea Europeana de Justitie.

FACTS

• Un nou crater pe Lună, cu un diametru de 225 de metri, a fost fotografiat cu…
• Oamenii de știință s-au înșelat! Cât de mult contează genele cu adevărat?

Chocolat. Top cinema

1. Forrest Gump, 1994, regia Robert Zemeckis. Cu Tom Hanks in rolul principal, filmul a castigat 6 premii Oscar (avand alte 7 nominalizari) si face o radiografie  tandru-nemiloasa a Americii ultimelor decenii. Motto-ul filmului: „Viata este ca o cutie cu bomboane de ciocolata…“. 

2. Chocolat, 2000, regia Lasse Hallström. Personajul lui Johnny Depp este un tigan ratacitor de care se indragosteste o cofetareasa (jucata de Juliette Binoche). Tanara raspunde so­cietatii care o uraste printr-o suita de creatii incredibile pe baza de unt de cacao. 

3. Charlie & The Choco Factory (lansare in iulie 2005), regia  Tim Burton. De aceasta data,  lui Johnny Depp ii va da replica Helenei Bonham-Carter, intr-o pelicula excen­trica despre calatoria unui baiat sarac spre inima unei fabrici de ciocolata. 

4. Ciocolata cu piper, 2003, productie Globo, Brazilia. Telenovela atipica, la limita parodiei, in care – pe fundalul unei drame clasice (sarmana fata frumoasa, abuzata si parasita) – se remarca, totusi, un interpret masculin, Murilo Benicio. 

5. Orange Angel Food Cake, 2004, „scenariul“ Paul Newman. Reteta propusa de marele actor in cadrul unei emisiuni cu Oprah Winfrey. Din distributie: 4 uncii de ciocolata neagra cu aroma de portocala, 12 oua, 1 ceasca de faina, 11/4 ceasca de zahar, 1/2 lingurita de sare, 1 lingura de suc de lamaie, 2 lingurite de esenta de vanilie, 1 lingura de razatura coaja de portocala…