20 si una de minuni ale lumii

Marea Piramida de la Gizeh
Multi arhitecti considera Piramida de la Gizeh cea mai mare si mai elaborata constructie din piatra realizata vreodata. Timp de aproximativ 4.000 de ani, Marea Piramida, inaltata din porunca regelui Hufu (cunoscut si drept Keops, dupa numele dat de greci) pe malul de apus al Nilului, a fost la vremea ei si cea mai inalta constructie din lume – 147 de metri. Misterele si controversele legate de ridicarea Marii Piramide continua si astazi. De mai bine de 100 de ani, comunitatea stiintifica, in special egiptologii, propune o sumedenie de ipoteze si teorii care incearca sa explice cum a fost posibila ridicarea unui asemenea gigant de piatra.

Ce este cert? In anul 2550 i.Hr., pe baza planurilor Piramidei de la Dahshur, 20.000 de muncitori, supravegheati de o armata de arhitecti, au reusit sa niveleze aproape perfect platoul de calcar de la Gizeh. Apoi, dintr-o cariera aflata la 300 de metri departare, au extras 3 milioane de metri cubi de piatra, din care, cu ajutorul unor parghii, scripeti si care, au ridicat piramida.

Statuia lui Zeus din Olimpia
In 441 i.Hr., in sudul Greciei, la Olimpia, intr-un templu enorm, sculptorul Fidias isi incepea lucrul la ceea ce avea sa devina, din anul 433 i.Hr., cea mai inalta (13 m) si cunoscuta statuie a lui Zeus. Conform expertilor, daca statuia ar fi fost sculptata astazi, intreaga manopera ar fi costat in jur de 25 de milioane de dolari.

Pentru a realiza trupul lui Zeus, Fidias a apelat la un cadru de lemn pe care l-a placat cu fildes; vesmantul era alcatuit din folii de aur, ochii erau fauriti din diamante, sceptrul era din argint, iar tronul pe care sedea zeul era sculptat din lemn de cedru, impodobit cu aur, pietre pretioase, abanos si fildes. Caligula, conducatorul Imperiului Roman intre anii 37-41 d.Hr., a incercat sa fure statuia, dar – conform legendelor – soldatii sai au luat-o la sanatoasa ingroziti pana in maduva oaselor, in momentul in care, in timpul jafului, statuia lui Zeus a inceput sa rada de ei.

Mausoleul de la Halicarnas
Construit in secolul al IV-lea i.Hr. de catre arhitectii greci Pytheos si Satyos, pentru a-i servi drept mormant regelui persan Mausol, Mausoleul de la Halicarnas este cea mai longeviva minune a lumii antice, dupa Marea Piramida. Avariat in urma mai multor cutremure, edificiul a disparut abia in anul 1522, cand a fost daramat de cruciati, pe considerente de strategie militara: fortareata cavalerilor trebuia intarita in fata puternicului atac turcesc condus de Soliman Magnificul.

Mausoleul avea forma patrata si 50 de metri inaltime, era sustinut de coloane si impodobit cu sute de statui, iar in varful sau piramidal se afla un car tras de patru cai, care ii purta pe Mausol si pe sotia sa Artemisa. Conform lui Pliniu cel Batran, statuile de pe cele patru parti ale Mausoleului au fost realizate de sculptori diferiti.

Astfel, Scopas a modelat si decorat partea de rasarit, Bryaxis pe cea de miazanoapte, Timotheus pe cea de miazazi, iar Leochares pe cea de apus. Pliniu ne mai dezvaluie ca, dupa moartea regelui si a sotiei sale, cei patru sculptori celebri ai Antichitatii au hotarat sa ramana in Halicarnas si sa termine monumentul fara a mai fi platiti. Ceea ce au realizat a facut ca Mausoleul din Halicarnas sa fie inclus pe lista celor sapte minuni la nici 50 de ani de la terminarea sa.