Ce se întâmplă la nivelul creierului în timp ce blufezi la poker? O perspectivă neuroștiințifică (P)

Poate cel mai cunoscut joc de cărți la nivel global, pokerul înseamnă mult mai mult decât simpla aplicare a regulilor și aflarea rezultatelor în funcție de noroc. Este un joc de abilități în care cei mai experimentați și mai talentați jucători se pot impune adesea chiar și în condițiile în care nu primesc cele mai bune cărți!

Totul este posibil prin încărcătura psihologică de la masa de poker, prin modul în care combatanții acționează și reacționează în momente cheie. Însă lucrurile merg și mai departe: există o parte care ține de neurologie, implicând o serie de procese complexe în creierul uman.

• Pantofii comozi nu sunt un lux (P)
• Ploterele A0 și A1: Investiție în afacerea ta modernă (P)

A blufa, adică arta de a induce în eroare adversarii prin simularea unei mâini excelente în ciuda lipsei acesteia, poate să fie o tehnică de succes, dacă este stăpânită corect.

Jucătorul care blufează trebuie să aibă capacitatea de a-și stăpâni complet emoțiile și de a transmite anumite date în mod voit prin conduita sa, mai ales prin limbajul nonverbal. Din acest punct de vedere, se poate sublinia că la online poker totul este mai relaxant și mai simplu decât la mesele de poker live.

În unele situații, jucătorul poate avea tocmai cărți nesperat de bune, dar caută să nu transmită această informație celorlalți, în speranța că îi va convinge pe aceștia să rămână în joc și chiar să parieze cât mai mult. În final, scopul este de a câștiga un pot consistent.

Astfel, pokerul ține adesea de percepție, de citirea adversarilor. Este celebru termenul poker face, care denumește acea expresie neutră a feței ce face extrem de greu de intuit care sunt intențiile reale ale unui jucător.

Activitatea creierului când blufezi – decizii în situații stresante

În timpul lui bluf, creierul se confruntă cu o situație specială, contra naturii umane: apare sentimentul de stres puternic, anxietate resimțită de jucător din cauza denaturării realității. Corpul caută să reacționeze în mod natural, dar mintea dictează o abordare opusă. Riscul de a fi prins pentru că nu știi cum să te auto-controlezi este mare, iar jucătorul face totul posibil pentru a identifica formula cea mai bună de a se comporta. Stresul se manifestă prin activitatea în amigdală, centrul emoțional al creierului.

Potrivit experților, această formațiune constituită din două nuclee situate adânc în lobul temporal este o parte a creierului responsabilă pentru diverse emoții, inclusiv frica, furia, plăcerea și anxietatea. În acest context, bluf-ul poate crea o tensiune nervoasă, jucătorul având în mod firesc dificultăți în a-și controla reacțiile fizice și comportamentale, pentru a nu trăda intențiile.

În același timp, cortexul prefrontal este activat pentru a ajuta jucătorul să rămână calm și să facă alegerea corectă în mijlocul incertitudinii. Cortexul prefrontal reprezintă o structură cerebrală complexă așezată în partea anterioară a lobilor frontali, cu rol esențial în procesele cognitive superioare și în reglarea comportamentului uman.

Un cortex prefrontal matur este responsabil pentru deciziile bune, controlul impulsurilor, rezolvarea de probleme complexe și alte aspecte relevante în viața de zi cu zi. Practic, această zonă a creierului este responsabilă cu gândirea rațională și controlul impulsurilor. În timpul lui bluf, este necesar să rămâi concentrat și să îți controlezi perfect comportamentul, iar cortexul prefrontal te ajută în acest sens.

Interpretarea unui rol – o activitate care trebuie să fie cât mai convingătoare

În momentele în care decizi să blufezi la un turneu de poker live, joci un rol, la fel ca un actor care interpretează pe o scenă. Trebuie să fii cât mai convingător pentru a-ți atinge scopul și trebuie să crezi chiar tu în această nouă realitate pe care o induci. Astfel, bluful nu este doar despre ceea ce faci tu, ci și despre ce încerci să induci în mintea celorlalți.

Creierul uman are o rețea de neuroni cunoscută sub numele de neuroni mirror (neuroni oglindă), activi atunci când observăm comportamentul altor persoane. Neuronii oglindă ajută la a fi empatic cu ceilalți și la detectarea semnalelor nonverbale. În cazul unui bluf, acest mecanism poate influența cât de eficient reușești să manipulezi percepțiile altora despre tine.

„Publicul” crede cu adevărat informația transmisă chiar și prin subconștient? Atunci, meriți aplauze (sub formă de câștiguri în joc), ca un adevărat artist. Astfel de elemente sunt mai puțin evidente în cazul sesiunilor de online poker, dar și în mediul virtual există analiză comportamentală și decizii luate în funcție de reacțiile anterioare observate la ceilalți jucători – acționează încet, rapid, impulsiv, se deconectează, vorbesc urât pe chat, ia decizii ciudate, forțează all-in mereu…

În timpul unui bluf, este necesar să te gândești la ce cred ceilalți jucători despre tine, despre mâna ta și despre strategia ta. Evident, fiecare persoană gândește în felul său. Trebuie să te transpui în locul adversarilor și să analizezi cum este probabil să te perceapă aceștia.

Creierul tău calculează probabilitățile și ajustează comportamentele (de exemplu limbajul corpului și expresiile faciale) pentru a face bluf-ul cât mai credibil.

Auto-control deplin atunci când blufezi la poker

Stresul situației determinate de bluf vine la pachet cu răspunsurile fiziologice. Practic, corpul reacționează, căci creierul comandă eliberarea de hormoni precum adrenalina și cortizonul, care cresc ritmul cardiac și tensiunea arterială. Reacțiile fiziologice pot viza tremuratul mâinilor, schimbări ale respirației sau accentuarea procesului de transpirație.

Nu este ușor să ajungi să ai abilitatea de a controla deplin aceste aspecte, astfel încât să nu îți trădezi strategia de a blufa. Acest control este gestionat de cortexul prefrontal, care ajută la inhibarea reacțiilor fizice involuntare.

Factorul emoțional este relevant în soarta unui joc de poker. Frica, încrederea și curajul în timpul unui bluf pot influența rezultatul în funcție de proporția în care se fac resimțite. Creierul unui jucător de poker experimentat este capabil să rămână calm în fața fricii, ceea ce se datorează antrenamentului și experienței.

Analizând activitatea neurochimică din creier, se observă influența unor neurotransmițători precum dopamina. Acesta din urmă este asociată cu recompensele și cu motivația și poate oferi senzația de satisfacție în cazul unui bluf reușit. Creierul știe că, dacă se va comporta așa cum trebuie în anumite momente (dictând concentrare și calm), va fi recompensat printr-o stare dorită de plăcere puternică.

În concluzie, a blufa la poker este chiar mai mult decât o manevră psihologică: un proces complex observat complet prin perspectiva neuroștiințifică. Creierul jucătorului lucrează pe mai multe niveluri, rezultând acțiuni care ajută la îndeplinirea scopului propus.

Poate fi surprinzător cum, în spatele unor acțiuni relativ banale, apare o încărcătură atât de puternică de procese semnificative, ilustrând complexitatea minții umane.

Mai pare jocul de poker atât de simplu, un joc de cărți oarecare?! Ținând cont de toate cele prezentate în acest articol, iată cum pokerul se evidențiază tot mai mult drept un sport al minții și tot mai puțin drept un simplu joc de noroc.