De ce izbucnim uneori în plâns atunci când cineva ne întreabă „Ce faci?”

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Nu toate reacțiile emoționale apar în momente dramatice. Pot fi declanșate în situații complet obișnuite: când ajungi acasă, când cineva apropiat te întreabă calm „Ce faci?” sau „Cum a fost ziua ta?”. Pentru mulți oameni, astfel de întrebări sunt banale. Pentru alții însă, ele pot provoca brusc lacrimi sau o senzație neașteptată de vulnerabilitate.

Psihologii spun că reacția apare adesea după perioade lungi de stres, oboseală psihică sau tensiune emoțională acumulată. În ritmul automat al zilei, multe persoane funcționează aproape continuu într-o stare de control și adaptare. O întrebare simplă poate întrerupe pentru câteva secunde această stare și poate aduce la suprafață emoții pe care persoana le-a ignorat sau amânat.

• O nouă teorie ar putea rezolva, în sfârșit, paradoxul găurilor negre
• De ce creierul continuă să se gândească la oameni pe care nu i-ai mai văzut de…

După cum subliniază psihologul Susan David, emoțiile reprimate nu dispar, ci rămân active în fundal și tind să reapară în momente în care creierul percepe un minim de siguranță emoțională. Cu alte cuvinte, oamenii nu izbucnesc neapărat în plâns atunci când sunt cel mai tensionați, ci uneori exact în momentul în care simt că pot coborî garda.

O reacție la siguranță emoțională

Neurobiologul Stephen Porges, autorul Teoriei Polivagale, explică faptul că organismul răspunde diferit atunci când percepe semnale de siguranță socială. Un ton blând, atenția autentică sau interesul real al unei persoane apropiate pot activa mecanisme asociate relaxării și calmării emoționale.

După perioade lungi de stres, corpul poate reacționa la această schimbare printr-o descărcare emoțională. Din acest motiv, o întrebare aparent banală poate deveni declanșatorul unei reacții pe care persoana a ținut-o sub control întreaga zi.

Cercetările despre reglarea emoțiilor arată și că stresul prelungit reduce capacitatea creierului de a gestiona reacțiile afective. O analiză amplă publicată în Annual Review of Clinical Psychology de Susan Nolen-Hoeksema și colegii săi a arătat că ruminarea, adică tendința de a reveni obsesiv la gânduri negative, amplifică tensiunea emoțională și face oamenii mai vulnerabili la situații aparent banale.

În aceste condiții, întrebări precum „Ce faci?” sau „Cum a fost azi?” pot deveni dificile nu din cauza lor în sine, ci pentru că obligă persoana la o formă de autoevaluare emoțională într-un moment în care resursele psihice sunt deja epuizate. A răspunde sincer poate deveni surprinzător de greu atunci când abia ai reușit să treci prin zi.

De ce reacționăm mai intens în fața oamenilor apropiați

Psihologul John Cacioppo, unul dintre cei mai importanți cercetători ai singurătății și conexiunii sociale, a arătat că interacțiunile cu persoane semnificative sunt procesate diferit de creier. Întrebările venite din partea cuiva apropiat activează mecanisme asociate sentimentului de siguranță și atașamentului.

Din acest motiv, reacția emoțională apare adesea tocmai în relațiile în care există apropiere și încredere. Vulnerabilitatea devine posibilă doar atunci când creierul percepe că există suficientă siguranță pentru a o permite.

La rândul lor, cercetătorii Mario Mikulincer și Phillip Shaver au observat că persoanele obișnuite să își gestioneze singure problemele emoționale pot reacționa mai intens în momentele de apropiere afectivă. Pentru cineva care a învățat să își minimalizeze nevoile emoționale, o întrebare simplă poate funcționa ca o confruntare neașteptată cu propria oboseală sau singurătate.

Plânsul ca mecanism de reglare

Cercetătorul Ad Vingerhoets, specializat în psihologia plânsului, explică faptul că lacrimile au și un rol biologic de reglare emoțională. Plânsul este asociat cu modificări fiziologice precum relaxarea musculară, schimbări ale ritmului cardiac și activarea unor mecanisme implicate în reducerea tensiunii.

De aceea, oamenii plâng adesea nu în mijlocul crizei, ci după ce tensiunea începe să scadă. Reacția nu este considerată un semn de slăbiciune sau imaturitate emoțională, ci poate indica suprasolicitare psihică, stres acumulat sau nevoia de sprijin emoțional.

Pentru psihologi, faptul că cineva izbucnește în plâns la o întrebare aparent banală nu este neobișnuit. Uneori, este doar momentul în care organismul nu mai reușește să țină totul sub control.

Surse:

https://mentalhealthathome.org/2018/04/06/book-review-emotional-agility/

https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC3108032/

https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC2810252/

Vă mai recomandăm să citiți și:

De ce costă atât de mult ședințele de psihoterapie și unde pot găsi oamenii ajutor gratuit sau la preț redus?

Psihologii explică de ce oamenii simt nevoia să se filmeze și să-și facă poze în continuu

Test de cultură generală. De ce turcii fac cafea la nisip?

Singurătatea urbană: de ce ne simțim izolați în orașe pline de oameni