Home » Cultură » „România şi Revoluţia din Rusia (1916-1917)”, de Mihail E. Ionescu. România a dobândit, în locul unui aliat, un inamic ireductibil

„România şi Revoluţia din Rusia (1916-1917)”, de Mihail E. Ionescu. România a dobândit, în locul unui aliat, un inamic ireductibil

„România şi Revoluţia din Rusia (1916-1917)”, de Mihail E. Ionescu. România a dobândit, în locul unui aliat, un inamic ireductibil
Publicat: 19.12.2018
"Într-un anume fel, această relaţie între România şi istoria ei şi declanşarea şi desfăşurarea revoluţiei ruseşti în 1917 este unică. Aşadar, România a înregistrat cea dintâi impactul evenimentului, nu numai din cauza vecinătăţii nemijlocite, dar deopotrivă şi unei situaţii istorice inedite".
Odată cu revoluţia rusă şi cucerirea puterii de către bolşevici, România a dobândit, în locul unui aliat, un inamic ireductibil. Evoluţia istorică ulterioară avea să stea sub semnul acestei noi realităţi geopolitice. Despre aceste lucruri s-a scris enorm, există o vastă dumentare, acum, după o sută de ani de le evenimente. Pregătind o viitoare sinteză pe această temă, istoricul Mihail E. Ionescu a elaborat o seamă de note care vor fi publciate în mai multe volume. Cel de faţă se referă la perioada vara 1916-primăvara 1917, scrie Mediafax.
 
„De ce este importantă reconstituirea relaţiei României cu Rusia în revoluţia din 1917? – se întreabă istoricul. La prima vedere, pare a fi o relaţie bilaterală între o ţară medie/mică – Vechiul Regat era cu adevărat mic la acea vreme, strivit între Rusia şi Imperiul Habsburgic, la sud având Imperiul Otoman în plină disoluţie – şi un eveniment petrecut într-o ţară vecină – într-adevăr uriaşă, întinsă de la Pacific până în centrul Europei, având faţade de interes geografic şi politic multiple, corespunzător întinderii sale fără egal pe planetă. Dar acest eveniment a înrâurit evoluţia pe o mare suprafaţă a globului şi pentru mai multe decenii, prin consecinţele sale ţintind să dea o altă direcţie evoluţiei umanităţii. Influenţa istorică a revoluţiei ruseşti din 1917, izbucnită în februarie/martie 1917, s-a exercitat într-un răstimp mai scurt ori chiar imediat sau mai lung şi a fost determinată de vectori geografici (vecinătate), lingvistici (identitate, slavă înde¬osebi), ideologici (orientare generală de stânga, cu tendinţe către extremism), militari (activism de genul extinderii revoluţiei) etc. Pentru desfăşurarea Primului Război Mondial, impactul a fost imediat şi covârşitor, doar după câteva luni fiind înregistrată prăbuşirea frontului de est.
 
În mod tragic pentru România, proximitatea geografică a Rusiei, alianţa de război româno-rusă veche de câteva luni (legal, ea fiinţa din august 1916), dislocarea a peste un milion de militari ruşi în Moldova anului 1917, dependenţa efortului de război românesc de logistica necesară aflată pe teritoriul rusesc (în Basarabia istorică, în special), dar şi de comunicaţiile din Rusia către Arhanghelsk au determinat cea dintâi influenţă majoră a revoluţiei ruseşti asupra unui stat străin, aşadar pe plan extern, implicând deciziile de război şi de evoluţie viitoare ale acestuia, chiar existenţa lui istorică.
Într-un anume fel, această relaţie între România şi istoria ei şi declanşarea şi desfăşurarea revoluţiei ruseşti în 1917 este unică. Aşadar, România a înregistrat cea dintâi impactul evenimentului, nu numai din cauza vecinătăţii nemijlocite, dar deopotrivă şi unei situaţii istorice inedite. Chiar înainte ca revoluţia să izbucnească, România a trebuit să fie influentaţă – ca niciun alt stat străin vecin – de fluctuaţiile unei situaţii premergătoare marii răsturnări URSS, asociindu-se agresorului, la 17 septembrie, a ocupat militar părţi din estul teritoriului aliatului nostru, care a fost desfiinţat ca stat. Aceeaşi primejdie a planat şi asupra României, dar evoluţiile ulterioare reocupării Basarabiei de către URSS, prin ameninţarea cu forţa militară (28 iunie 1940), nu au permis materializarea acestei grave ameninţări pentru statul român.
 
Aşadar, odată cu revoluţia rusă, sfârşită în insurecţia şi cucerirea puterii în acest stat de către bolşevism, România a dobândit, în locul unui aliat, fie şi hegemon, un inamic ireductibil. Evoluţia istorică ulterioară, cursul natural al modernizării ţării aveau să stea sub semnul acestei noi realităţi geopolitice, inclusiv viaţa politică internă fiind destabilizată prin înfiinţarea partidului comunist, care a asumat ca program desfiinţarea României”.
 
Următoarele volume (primul din ele, al doilea din serie, acoperă martie 1917 – aprilie 1918, iar al treilea mai 1918 – începutul anului 1919) vor utiliza acelaşi procedeu de reconstituire a principalelor dosare ale acestei relaţii bilaterale. Finalul va fi, bineînţeles, sinteza urmărită, în care „notele” acestor volume vor constitui materialul brut indispensabil pentru o reconstituire istorică adecvată cât mai mult la ceea ce s-a întâmplat – mai precizează istoricul.
 
Mihail E.Ionescu – „România şi Revoluţia din Rusia (1916-1919). Note pentru o sinteză istoriografică. I. Vara 1916 – primăvara 1917”. Editura Militară. 347 pag.

 

Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Primele imagini „directe” cu unele dintre cele mai vechi galaxii ale Universului
Primele imagini „directe” cu unele dintre cele mai vechi galaxii ale Universului
Originea câmpului magnetic al Soarelui ar fi fost în sfârșit descoperită
Originea câmpului magnetic al Soarelui ar fi fost în sfârșit descoperită
Apa topită cauzează fracturarea gheții din Antarctica, au descoperit cercetătorii
Apa topită cauzează fracturarea gheții din Antarctica, au descoperit cercetătorii
Statuile de pe Insula Paștelui riscă să fie „pierdute” pentru totdeauna
Statuile de pe Insula Paștelui riscă să fie „pierdute” pentru totdeauna
Cum reducem amprenta de carbon digitală?
Cum reducem amprenta de carbon digitală?
Oamenii care locuiesc în apropiere de spații verzi au un psihic mai sănătos
Oamenii care locuiesc în apropiere de spații verzi au un psihic mai sănătos
Test de cultură generală. Cui aparțin toți urșii panda din lume?
Test de cultură generală. Cui aparțin toți urșii panda din lume?
Un sistem stelar triplu asemenea unei bijuterii cosmice, observat cu Telescopul Hubble
Un sistem stelar triplu asemenea unei bijuterii cosmice, observat cu Telescopul Hubble
Jaf la drumul mare… de avocado! S-a întâmplat pe o autostradă din Mexic
Jaf la drumul mare… de avocado! S-a întâmplat pe o autostradă din Mexic
Ce dietă este recomandată pentru bărbații diagnosticați cu cancer de prostată?
Ce dietă este recomandată pentru bărbații diagnosticați cu cancer de prostată?
Au mâncat carne de urs, iar apoi au fost diagnosticați cu viermi rotunzi
Au mâncat carne de urs, iar apoi au fost diagnosticați cu viermi rotunzi
A reuşit ce niciun alt domnitor român nu izbutise până atunci. Momentul care a marcat pentru totdeauna istoria României
A reuşit ce niciun alt domnitor român nu izbutise până atunci. Momentul care a marcat pentru totdeauna istoria României
Peste jumătate dintre răspunsurile ChatGPT sunt greșite, arată un studiu
Peste jumătate dintre răspunsurile ChatGPT sunt greșite, arată un studiu
Descoperirea care „schimbă regulile jocului” în lupta împotriva cancerului de sân
Descoperirea care „schimbă regulile jocului” în lupta împotriva cancerului de sân
La cât se așteaptă specialiștii că va ajunge preţul cuprului?
La cât se așteaptă specialiștii că va ajunge preţul cuprului?
Michael Richards, celebrul „Kramer” din Seinfeld, vorbește pentru prima oară despre viața personală
Michael Richards, celebrul „Kramer” din Seinfeld, vorbește pentru prima oară despre viața personală
Ceaușescu și cocoșii de munte. „Cine îl putea opri să nu comită şi această faptă abominabilă?”
Ceaușescu și cocoșii de munte. „Cine îl putea opri să nu comită şi această faptă abominabilă?”
De ce vrea NASA să folosească Soarele ca pe un telescop uriaș?
De ce vrea NASA să folosească Soarele ca pe un telescop uriaș?