O carte pe zi: „Porci”, de Tudor Ganea. Probabil una dintre cele mai stranii apariţii

„> s-a armat în timpul sejurului meu într-o firmă de proiectare. Acolo am dat peste nişte şefi fără scrupule (nimic nou) şi peste Doamna X, de o răutate arhetipală, în stare pură, deşi îşi încheia fiecare frază cu Doamne ajută! (…) Mi-a dat ideea unei utopii etno în care România devine un stat religios, cu o conducere ultranaţionalistă şi cu o populaţie spălată pe creier de un nou cult religios în numele căruia se comit cele mai atroce crime. (…) Am scris un roman scurt, filmic, despre care îmi place să cred că e în ton cu timpurile astea în care am îânceput să îi vedem”.

• Au trecut 90 de ani de la moartea unui mare fiziolog rus. Învăţăm şi astăzi despre…
• Ziua în care s-a deschis oficial cel mai vechi muzeu din România

Probabil una dintre cele mai stranii apariţii literare ale acestui an, care va stârni, poate, entuziasmul unora şi totala dezaprobare a altora. Autorul, născut în 1983, este arhitect, a debutat în 2016 cu romanul „Cazemata”, pentru care a primit premiul Tânărul prozator al anului. În 2017 i-a apărut cel de-al doilea roman, „Miere”, distins cu acelaşi premiu Tânărul prozator al anului. Romanul de faţă este al treilea pe care îl publică şi cu el face trecerea de la fantastic la distopic. Altfel spus, un pas înainte pe tărâmul imaginaţiei.

Mai toţi cei care au scris despre carte au susţinut că ar fi o „distopie etno”, cum o descrie şi autorul.

Scriu editorii: „Într-o Românie închisă pentru străini, într-un viitor îndepărtat, Marele Vătaf conduce cu mână de fier. Savanţii au făcut descoperiri epocale sub înţeleapta lui îndrumare şi au reuşit să prelungească viaţa oamenilor cu sute de ani, iar porcii au un rol crucial pentru tinereţea veşnică. Totul se obţine însă cu sudoarea frunţii, iar fiecare român trebuie să muncească până la epuizare pentru a trăi în acest paradis. Vătaful are şi opt Căluşari care veghează la bunul mers al lucrurilor, vânează Cuiburile de Iele, în care se plănuieşte răsturnarea ordinii naţionale cu ajutorul nucilor şi al râşilor, şi stârpesc răul din faşă. Dar ceva se întâmplă în Gruiu, sat aflat sub autoritatea falnicului Căluşar al Ilfovului, favoritul Vătafului, şi o înaltă trădare se conturează chiar în locul în care inocenţa ar fi trebuit să fie la ea acasă… Jocuri-pasiune pentru adulţi, drone, o nouă religie, porci şi porcari, dictatori şi disidenţi, lupte pe viaţă şi pe moarte – toate acestea sunt mici piese angrenate în monstruoasa maşinărie creată de Tudor Ganea în Porci, o distopie ce debordează de fantastic şi fantezie”.

Autorul însuşi apare deghizat într-un comentator radio, Teo Ganev. Care autor şi-a propus să şocheze prin fapte (scăldatul în râuri de balegi, fiertul celor pedepsiţi în cazane cu excremente sunt printre cele mai nevinovate), prin tradiţii noi, cele vechi, precum Crăciunul sau Paştele dispărând. Ţara e de nerecunoscut, biserica a dispărut, crucea e rotundă, grefele porcine prelungesc viaţa oamenilor la nesfârşit, Vătaful care conduce comunică prin, scuzaţi, băşini.

Vătaful „a reînviat datinile şi tradiţia ce ne face unici printre popoarele Europei şi el a scuturat ideile putrede venite din afară. Căci transcendent este poporul nostru care a fost pus de Bunul Dumnezeu de pază în buza Europei, care a prosperat cărată în cârcă de umerii mândrei naţiuni române. Şi pe cârca noastră s-au ridicat catedralele vestului şi pe creştetele noastre au jucat străinii ţonţoroiul. Dar astăzi totul s-a reglat, mândri ascultători. Totul s-a reglat. Cinste Vătafului!”.

Există expediţii de pedepsire a oricăror încercări de revoltă („tocări” executate de Căluşari), există mişcări de rezistenţă care, într-un final apoteotic, fac să dispară ordinea apocaliptică.

Un roman care ajunge să fie obsedant.

Tudor Ganea – „Porci”. Editura Polirom, colecţia Egoproza. 195 pag.