Mai multe simptome ale schizofreniei, asociate cu un singur semnal cerebral

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Un singur semnal cerebral ar putea explica mai multe simptome ale schizofreniei care par să nu aibă legătură între ele, potrivit unui nou studiu.

Schizofrenia este descrisă adesea printr-o serie de probleme distincte. Persoanele afectate pot percepe lumea diferit, pot reacționa altfel la mediul înconjurător sau pot avea un discurs greu de urmărit.

Cercetarea a identificat un mecanism comun care ar sta la baza tuturor celor trei manifestări. Studiul a fost realizat în colaborare de cercetători de la Universitatea McGill, Centrul McConnell pentru Imagistică Cerebrală, Universitatea din Montreal și centrele de cercetare ale Centrului Spitalicesc al Universității din Montreal și Institutului Douglas (toate din Canada).

Lucrarea a fost publicată în revista Science Advances.

Mai multe simptome ale schizofreniei au fost asociate cu un singur semnal cerebral. Ce au descoperit cercetătorii?

Cercetătorii au măsurat activitatea cerebrală din banda beta la 25 de persoane cu schizofrenie și la 25 de participanți sănătoși, în timp ce aceștia efectuau o sarcină care presupunea sincronizarea stimulilor vizuali și auditivi. De asemenea, au analizat discursul participanților pentru a identifica semne de dezorganizare.

În comparație cu grupul de control, persoanele cu schizofrenie prezentau o activitate cerebrală din banda beta mai slabă și mai lentă. În plus, cei la care diferențele acestui semnal erau mai pronunțate aveau dificultăți mai mari în procesarea sincronizării imaginilor și sunetelor, un discurs mai dezorganizat și simptome clinice mai severe. Aceste trei caracteristici sunt, de regulă, studiate separat.

„Avem astfel primele dovezi, încă preliminare, dar convingătoare, că măsurarea modului în care funcționează creierul, în special a felului în care își construiește și își revizuiește propriul model al lumii, ne-ar putea ajuta să înțelegem că există un element comun în spatele mai multor simptome ale schizofreniei”, a declarat Lena Palaniyappan, autor principal al studiului, profesor de psihiatrie la McGill și director al Centrului de Excelență în Sănătatea Mintală a Tinerilor din cadrul Spitalului Douglas.

„Primele semne ale schizofreniei apar încă din adolescență, dar adesea trec neobservate mult timp. Dacă rezultatele vor fi confirmate pe grupuri mai mari de participanți, am putea avea la dispoziție o metodă utilă pentru a identifica, dintre tinerii care solicită ajutor pentru probleme de sănătate mintală, persoanele care au nevoie de sprijin suplimentar pentru a preveni apariția psihozei”, a adăugat cercetătorul.

Este nevoie de studii aprofundate

Studiul s-a bazat pe imagistică magnetoencefalografică (MEG) de înaltă rezoluție, realizată la Centrul McConnell pentru Imagistică Cerebrală din cadrul Montreal Neurological Institute-Hospital (The Neuro).

„Ne-a atras atenția faptul că același semnal cerebral diminuat apărea indiferent de activitatea analizată, fie că participanții procesau un sunet sau o imagine, fie că efectuau o mișcare. Identificarea aceluiași tipar în domenii atât de diferite sugerează existența unui proces comun care ar putea lega aceste simptome”, a explicat Hsi (Tiana) Wei, autoare a studiului și cercetătoare postdoctorală în cadrul Departamentului de Psihiatrie al Universității McGill și al Centrului de Cercetare Douglas.

Wei a subliniat că studiul a fost unul preliminar, cu un număr relativ mic de participanți, iar legăturile observate între semnalul cerebral, dezorganizarea vorbirii și severitatea clinică trebuie verificate în cercetări independente, pe grupuri mai mari.

Pe lângă posibilitatea de a ajuta la identificarea persoanelor cu risc de psihoză, acest semnal cerebral ar putea fi investigat și ca o potențială țintă pentru tratamente viitoare, scrie EurekAlert.

Vă recomandăm să citiți și:

Test de cultură generală. Ce se întâmplă în corp atunci când suntem loviți de trăsnet?

Cercetătorii au găsit o corelație stranie între „cazurile” de reîncarnare

Oamenii de știință au descoperit un paradox surprinzător legat de modul în care îmbătrânesc celulele noastre

Micul dejun este mai important decât s-a crezut până acum, indică un nou studiu