Tabla Ouija, obiectul misterios care ar fi permis comunicarea cu lumea spiritelor

Tabla Ouija, în ocultism, este un obiect folosit pentru obținerea mesajelor din lumea spiritelor, utilizat de obicei de un mediu în timpul unei ședințe de spiritism.

Denumirea provine din cuvintele din franceză și germană pentru „da” („oui” și „ja”). Tabla Ouija este alcătuită dintr-o bucată dreptunghiulară din lemn cu literele alfabetului înscrise de-a lungul său în formă de semilună. Mai mult, o tablă mult mai mică, de obicei în formă de inimă, este montată de role ce îi permit să alunece cu ușurință pe tabla Ouija.

• Boris Pasternak, autorul romanului monumental Doctor Jivago. Al doilea scriitor sovietic laureat al Premiului Nobel pentru…
• Christopher Plummer și Blestemul lui Von Trapp. Cum Sunetul Muzicii i-a modelat actorului o carieră de…

Fiecare participat la ședința de spiritism atinge cu un deget mica tablă, care apoi alunecă pe tabla mai mare din cauza presiunii rezultate. Literele pe care cade mica tablă ar putea, în unele cazuri, să alcătuiască cuvinte sau chiar propoziții complete.

Tabla Ouija a devenit o activitate recreativă extrem de populară la sfârșitul secolului XIX

La sfârșitul secolului al XIX-lea, atunci când tabla Ouija a devenit o activitate recreativă extrem de populară, era la modă ca astfel de cuvinte sau propoziții să fie atribuite spiritelor sau chiar demonilor. Totuși, opiniile din vremurile mai recente sunt ceva mai sceptice, scrie Britannica.

Tabla Ouija nu este, după cum spun oamenii de știință, manevrată de spirite sau demoni. Poate că este dezamăgitor pentru unii, însă tabla Ouija este, de fapt, manevrată de noi, oamenii, în carne și oase. Tabla Ouija funcționează conform unui principiu cunoscut celor care studiază mintea umană de mai bine de 160 de ani: efectul ideomotor.

Principiul prin care funcționează tabla Ouija

În 1852, medicul și fiziologul William Benjamin Carpenter a publicat un raport pentru Instituția Regală a Marii Britanii, prin care analiza aceste mișcări musculare automate care au loc fără voința sau volițiunea conștientă a individului (spre exemplu, atunci când plângem la un film siropos). La scurt timp, alți cercetători au observat efectul ideomotor în activitățile recreative care implicau ședințele de spiritism. În 1853, chimistul și medicul Michael Faraday a desfășurat o serie de experimente care i-au dovedit acestuia (însă nu și multora din comunitatea ocultismului) că acțiunile ideomotorii sunt cele care provoacă așa-zisele rotații ale meselor în timpul ședințelor de spiritism.

Adevărata istorie a tablei Ouija este la fel de misterioasă ca activitatea în sine. Istoricul Robert Murch desfășoară cercetări în privința poveștii tablei Ouija din 1992. Atunci când și-a început cercetările, a spus Murch, nimeni nu știa prea multe despre originile sale, ceea ce i s-a părut destul de ciudat. „Pentru un obiect atât de popular, care stârnește frică și uimire, în cultura americană, cum poate să nu știe nimeni de unde a apărut?”, a spus istoricul.

O activitate care le-a adus americanilor multă alinare

Tabla Ouija este, de fapt, rezultatul direct al obsesiei americanilor din secolul XIX cu spiritualismul, credința că morții pot comunica cu cei vii.

Spiritualismul a funcționat pentru americani: conceptul era compatibil cu dogma creștină, ceea ce înseamnă că o persoană putea desfășura o ședință de spiritism sâmbătă seară, iar a doua zi, duminică dimineață, putea să se ducă la slujbă fără niciun regret. Era o activitate acceptată, iar uneori participanții erau așezați în jurul unei mese și așteptau ca aceasta să înceapă să se rotească și să se ridice de pe podea. Astfel de activități aducea și multă alinare într-o perioadă în care durata medie de viață era de mai puțin de 50 de ani. Femeile mureau în timpul nașterilor, copiii mureau din cauza bolilor, iar bărbații mureau pe front.

Vă mai recomandăm să citiți și:

Castelul Iulia Hașdeu de la Câmpina, iubirea nemărginită a unui tată

Harry Houdini, magicianul incredibil care a vrut să demaște clarvăzătorii

Cercetătorii încep să înțeleagă de ce unii oameni pot „auzi” vocile celor morți

Iulia Haşdeu, copilul genial care putea să îl întreacă pe Eminescu. Legătura dintre tată şi fiică ce a sfidat paranormalul