Buzz Aldrin, al doilea om care a pășit pe Lună

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Fostul astronaut Buzz Aldrin, cel care a făcut parte din echipajul care a „cucerit” Luna pe 20 iulie 1969, și al doilea om care a pus piciorul pe Lună după legendarul Neil Armstrong, se bucură de viață chiar și la înaintata vârstă de 93 de ani.

Dar, desigur, vârsta nu trebuie să fie un impediment între om și nevoile sau bucuriile pe care le poate avea în viață, lucru pe care astronautul l-a înțeles foarte bine și face exact ce-i dictează inima.

• Povestea lui Thierry Hermès: De la hamuri pentru cai la unul dintre cele mai faimoase branduri…
• Test de cultură generală. De ce turcii fac cafea la nisip?

Recent, Buzz Aldrin s-a căsătorit cu iubita lui, Anca Faur, o româncă de 63 de ani, originară din Deva, însă plecată în străinătate de mai bine de 30 de ani.

La cea de-a 93-a aniversare a mea și în ziua în care voi fi onorat să primesc distincția „Legendele vii ale aviației”, am plăcerea să anunț că dragostea și partenera mea de mult timp, dr. Anca Faur, și cu mine ne-am căsătorit, a distribuit Buzz Aldrin pe rețelele sale de socializare, Facebook și Twitter, anunțând că ceremonia lor a avut loc într-un cadru restrâns.

Scurtă biografie a lui Buzz Aldrin

Pe numele său real, Edwin Eugene Aldrin Jr, Buzz Aldrin s-a născut la 20 ianuarie 1930 în Montclair, New Jersey (SUA). Aldrin este cel de-al doilea astronaut care a pășit pe Lună.

În 1951, Buzz Aldrin a absolvit Academia Militară Americană West Point, imediat după aceea devenid pilot în cadrul forțelor aeriene americane și participând în 66 de misiuni de luptă purtate în timpul Războiului din Coreea. În anul 1963, a obținut doctoratul la Massachusetts Institute of Technology, Cambridge, iar un an mai târziu a fost selectat de NASA ca astronaut. Trei ani mai târziu, alături de James A. Lovell, a participat la zborul Gemini 12, care a durat patru zile (11-15 noiembrie). Odată cu ieșirea în spațiu a lui Aldrin, s-a demonstrat că organismul uman poate lucra în vidul din spațiul cosmic.

Realizarea notabilă a lui Aldrin este, desigur, faptul că a fost unul dintre membrii echipajului Apollo 11, alături de Neil A. Armstrong, comandantul misiunii, și Michael Collins, pilotul modulului de comandă, care pe 16 iulie 1969 au plecat împreună în istoricul zbor către Lună. Atât aselenizarea, care a avut loc pe 20 iulie 1969, cât și transmiterea în direct a evenimentului, au constituit o premieră istorică. Cu ocazia acestui eveniment, peste 2000 de jurnaliști au fost acreditați la Cape Canaveral, de unde fusese lansată racheta Apollo 11, și la Huston, astfel că milioane de oameni din toată lumea au fost martorii momentului în care Neil Armstrong a pus (primul) piciorul pe Lună, precedat fiind de Buzz Aldrin. După ce au petrecut 2 ore și jumătate fotografiind, adunând mostre de roci și instalând echipamente speciale pentru teste, Apollo 11 și-a încheiat misiunea pe suprafața lunară, pe 24 iulie ajungând în siguranță acasă și aterizând în Oceanul Pacific.

De la distanța Lunii, Pământul era de patru ori mai mare decât o lună plină văzută de pe Pământ. Era o bijuterie strălucitoare pe cerul de catifea neagră. Cu toate acestea, era încă la mare distanță, având în vedere provocările călătoriei spre casă.

Ca membru senior al echipajului, era potrivit ca Neil Armstrong să fie primul (n.r.care urma să pășească pe Lună). Dar după ani și ani în care ți s-a cerut să vorbești cu fel și fel de oameni și apoi să fii prezentat ca al doilea om de pe Lună, devine puțin frustrant. Este cu adevărat necesar să subliniem faptul că altcineva a fost primul când, de fapt, toți am trecut prin același antrenament, am aterizat cu toții în același timp și toți am contribuit la acest eveniment istoric? Cu toate acestea, știu că pentru tot restul vieții mele voi fi identificat ca fiind al doilea om care a pășit pe Lună, declara Aldrin, în 2019, pentru National Geographic.

În 1971, Aldrin s-a retras de la National Aeronautics and Space Administration (NASA) pentru a deveni comandantul Școlii de Piloți de Cercetare Aerospațială de la baza Edwards Air Force din California, iar în martie 1972 s-a retras din forțele aeriene pentru a intra în afaceri private. În 1988 și-a schimbat legal numele în Buzz Aldrin. („Buzz” fiind porecla lui de-a lungul vieții.) În 1998, a fondat Fundația ShareSpace, o organizație nonprofit pentru a promova extinderea explorării spațiului cu echipaj.

Aldrin a scris două autobiografii

Aldrin a scris două autobiografii, Return to Earth (1973), în care a dezvăluit detalii legate de experiența și depresia care au urmat după încheierea misiunii Apollon 11, și Magnificent Desolation: The Long Journey Home from the Moon (2009).

A mai scris o carte despre programul Apollo, Men from Earth (1989), două cărți pentru copii, Reaching for the Moon (2005) și Look to the Stars (2009) și două lucrări în domeniul astronomiei Mission to Mars: My Vision for Space Exploration (2013) și No Dream Is Too High: Life Lessons from a Man Who Walked on the Moon (2016).

Cine este Anca Faur, soția lui Aldrin?

Anca Faur (cea de-a patra soție a lui Buzz Aldrin) are 63 de ani și este originară din Deva. A absolvit Facultatea de Tehnologie Chimică din cadrul Politehnicii din Timişoara, în 1983, iar în 1996 și-a luat doctoratul la Universitatea din Pittsburgh.

Faur este doctor în chimie, deține mai multe brevete de invenţie și este manager de proiecte la o multinaţională britanică specializată în produse chimice.

Surse:

https://www.nationalgeographic.co.uk/space/2019/07/buzz-aldrin-hates-being-called-second-man-moon

https://www.the-sun.com/news/7189713/buzz-aldrin-anca-faur-married-birthday-announcement/

https://www.britannica.com/biography/Buzz-Aldrin

Vă mai recomandăm să citiți și:

Walter Cunningham, ultimul astronaut supraviețuitor al misiunii Apollo 7, a murit

Un astronaut a surprins o priveliște ireală cu Pământul de la bordul Stației Spațiale Internaționale

NASA și Armata SUA, alarmate de progresul „uimitor” al Chinei. „Suntem într-o cursă spațială”

Ce s-ar întâmpla dacă ai muri pe Marte? NASA a efectuat „simulări ale morții”