Steven Spielberg și eșescul restaurantului său în formă de submarin

Cu o carieră de peste cinci decenii, Steven Spielberg a redefinit cinematografia modernă, fiind unul dintre cei mai influenți regizori din istorie. Debutând în televiziune la sfârșitul anilor 1960, Spielberg a devenit celebru cu Jaws (1975), filmografia lui cuprinzând filme remarcabile precum E.T. Extraterestrul (1982), Jurassic Park (1993) și seria Indiana Jones. Spielberg a câștigat trei premii Oscar: două pentru cel mai bun regizor (Lista lui Schindler, 1993; Salvarea soldatului Ryan, 1998) și un Oscar pentru cel mai bun film ca producător pentru Lista lui Schindler. A fost nominalizat la peste 20 de premii Oscar, are două British Academy Film Awards, douăsprezece premii Emmy, nouă premii Globul de Aur, trei premii Directors Guild of America și șapte premii Producers Guild of America. De asemenea, a primit o distincție Kennedy Center și un premiu Cecil B.

Pionier atât din punct de vedere creativ, cât și comercial, averea netă a lui Spielberg este estimată la aproximativ 5 miliarde de dolari, ceea ce îl face una dintre cele mai bogate personalități din domeniul divertismentului și cel mai bogat regizor.

• Au trecut 90 de ani de la moartea unui mare fiziolog rus. Învăţăm şi astăzi despre…
• Ziua în care s-a deschis oficial cel mai vechi muzeu din România

Steven Spielberg, cineastul vizionar, a fost mult timp sinonim cu inovația cinematografică. Cu toate acestea, una dintre cele mai puțin discutate, dar și cele mai ambițioase fascinații tehnice ale sale se află sub nivelul oceanului: submarinele. Relația lui Spielberg cu submarinele nu a început cu un blockbuster, ci cu un eșec la box office. Comedia sa de război din 1979, 1941, prezenta un submarin japonez rătăcitor care pândea coasta Californiei – un punct al intrigii eclipsat de tonul haotic al filmului. Deși criticat pentru excesul său comic, 1941 a fost laboratorul necenzurat al lui Spielberg: aici și-a testat pentru prima dată formula de a transforma spații înguste (submarine) în arene de suspans amplificat prin cadre cinematografice largi. Adevărata descoperire a venit decenii mai târziu. În 2017, The Post – o dramă despre documentele Pentagonului – a inclus o scenă subtilă, dar importantă, în care un ofițer de marină livrează documente secrete prin intermediul unui submarin. Spielberg a recunoscut ulterior că secvența a fost un omagiu adus proiectului său pasional nerealizat: un thriller despre un submarin.

Cum s-a scufundat visul nautic al lui Spielberg și Katzenberg sub greutatea ambiției

În 1994, la apogeul obsesiei Hollywood-ului pentru divertismentul tematic, Steven Spielberg și fostul mogul Disney Jeffrey Katzenberg au inaugurat în Los Angeles Dive!- un restaurant în forma unui submarin galben.

Situat în centrul comercial Century City, restaurantul era o supraîncărcare senzorială de hublouri false, coridoare metalice și un periscop funcțional îndreptat spre bulevardul Santa Monica.

Timp de cinci ani, Dive! a servit atât ca un restaurant inedit, cât și ca o poveste plină de învățăminte despre cum nici măcar vedetele de primă mână nu pot menține pe linia de plutire o afacere bazată pe artificii.

O abordare Blockbuster a prânzului

Spielberg, proaspăt întors de la succesul Jurassic Park și Schindler’s List, nu era străin de povestirile captivante. Fascinația sa pentru aventurile maritime se potrivea cu ambiția lui Katzenberg de a se extinde dincolo de animație, după plecarea controversată de la Disney. Dive! a fost un experiment al ambiției lui Spielberg și Katzenberg de a aduce magia cinematografică în gastronomie. Sub pretextul unui simplu restaurant de sandvișuri, duo-ul a construit o experiență așa-zisă subacvatică, completată cu efecte speciale și decoruri din filmele de aventuri.

Designul restaurantului, inspirat de Yellow Submarine al formației Beatles, includea un submarin din fibră de sticlă de 12 metri care ieșea din fațada clădirii. Înăuntru, pasarelele industriale imitau interiorul unui submarin, în timp ce ecranele video afișau bancuri de pești și priveliști din largul mării. Piesa de rezistență era o scufundare simulată la fiecare 45 de minute, completată cu efecte sonore, hublouri cu bule și lumini stroboscopice intermitente.

Teatralitatea Dive! a fost principala sa atracție. Clienții au intrat printr-o ușă în formă de trapă într-un spațiu amenajat precum interiorul unui submarin, împodobit cu panouri metalice nituite și echipamente de scufundare de epocă, în vreme ce un periscop funcțional le permitea oaspeților să spioneze pietonii neștiutori de afară. Construcția a costat 3,5 milioane de euro.

Dive! s-a deschis cu fanfară, Spielberg și Katzenberg găzduind o premieră, un eveniment plin de vedete. În primul său an, restaurantul a mers destul de bine, dar interesul publicului a început să scadă vizibil după aceea. Spre deosebire de Hard Rock Cafe sau Planet Hollywood – ale căror branduri s-au construit pe nostalgie și accesorii culturale (chitare autentice, costume din filme) – Dive! a mizat pe un singur truc: iluzia de moment. Gadgetul submarinului Dive! oferea puține motive pentru vizite repetate. Astfel că problemele financiare au crescut rapid. Cheltuielile generale ale restaurantului – inclusiv întreținerea sistemelor mecanice complexe – ar fi costat 40.000 de dolari lunar. Până în 1996, Dive! a început să se închidă în weekenduri din cauza scăderii traficului. Un ultim efort de rebranding în 1998, care a adăugat jocuri arcade și un meniu simplificat, nu a reușit să îi revigoreze norocul. În 1999, trapele s-au închis pentru totdeauna.

Dive! a fost victima propriei ambiții. Întreținerea unei teme atât de elaborate a erodat marjele de profit, iar mâncarea nu a fost suficient de distinctivă pentru a concura.

Locația a jucat, de asemenea, un rol în stabilirea eșecului. Clientela mall-ului de lux din Century City era mai în vârstă, în timp ce populația țintă a Dive! – familii și turiști – se îndrepta către destinații mai accesibile precum Universal CityWalk. Între timp, abordarea neimplicată a fondatorilor (nici Spielberg, nici Katzenberg nu au participat la deciziile zilnice sau la soluționarea problemelor practice) a lăsat restaurantul fără o viziune strategică clară.

Spielberg și Katzenberg vorbesc rar despre această aventură, deși eșecul acesteia nu le-a distrus carierele. Katzenberg a co-fondat DreamWorks Animation la scurt timp după aceea, iar Spielberg s-a întors la cinematografie.

Surse:

https://www.tapasmagazine.es/en/this-was-magical-underwater-restaurant-that-steven-spilberg-opened-in-the-90s/

https://www.foodrepublic.com/1599855/old-fashioned-restaurant-dishes-return/

https://www.mentalfloss.com/article/537115/why-steven-spielbergs-nautically-themed-dive-restaurant-sunk

Vă mai recomandăm să citiți și:

Steven Spielberg, al doilea cel mai bogat regizor din lume

Cornelis Drebbel: geniul uitat care „a scris” viitorul. Inventatorul submarinului navigabil, al termostatului și mașinii de tip perpetuum mobile

Istoria fascinantă a submarinelor. De la minunea de lemn a lui Cornelis Drebbel la titanii nucleari

Val Kilmer: „Am jucat pentru public, nu pentru profit”. Top Gun, Batman Forever, Tombstone, The Doors