Cafeaua nu este doar o băutură. Ce spun ritualurile din jurul ei despre felul în care trăim

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

De la ceremonia cafelei din Etiopia la pauzele de fika din Suedia sau espresso-ul băut în grabă la barurile din Italia, modul în care oamenii prepară și consumă cafeaua spune multe despre valorile unei societăți.

Antropologii consideră că ritualurile alimentare funcționează ca o formă de comunicare culturală. Ele transmit reguli despre ospitalitate, statut social, relația cu timpul și felul în care construim legături cu ceilalți.

Cafeaua, una dintre cele mai consumate băuturi din lume, oferă unele dintre cele mai clare exemple.

Etiopia: trei cești pentru comunitate

În Etiopia, țara considerată locul de origine al cafelei arabica, ceremonia buna este un ritual social care poate dura mai mult de o oră.

Gazda prăjește boabele verzi în fața invitaților, le macină manual și prepară cafeaua într-un vas tradițional de lut numit jebena.

Băutura este servită în trei runde succesive: abol, tona și baraka.

Fiecare ceașcă marchează o etapă diferită a întâlnirii, iar ultima este asociată cu binecuvântarea și consolidarea legăturilor dintre participanți.

Arabia Saudită: cafeaua ca semn al ospitalității

În țările din Golf, cafeaua arabă, cunoscută sub numele de qahwa, este un simbol al generozității și al respectului față de oaspeți.

Preparată cu cardamom și, uneori, cu șofran, băutura este servită în cești mici, fără toartă, numite finjan, și turnată din recipiente tradiționale numite dallah.

Gesturile au semnificații precise. Oaspetele primește ceașca cu mâna dreaptă, iar o mișcare ușoară a încheieturii semnalează că nu mai dorește o nouă porție.

În 2015, ritualul cafelei arabe a fost inclus pe lista patrimoniului cultural imaterial UNESCO.

Turcia: cafeaua care însoțește marile decizii

În Turcia, cafeaua depășește rolul unei băuturi cotidiene.

În timpul tradiționalelor ceremonii de logodnă, viitoarea mireasă poate adăuga sare în cafeaua servită pretendentului. Obiceiul este interpretat ca un test simbolic al răbdării și al respectului. După consum, zațul rămas în ceașcă este interpretat prin tasseografie, practica populară de ghicire a viitorului în formele lăsate de cafea.

Cafeaua turcească a fost inclusă în patrimoniul cultural imaterial UNESCO în 2013.

Suedia: o pauză pentru relații, nu pentru productivitate

În Suedia, fika înseamnă mai mult decât o pauză de cafea.

Termenul descrie un moment dedicat conversației și socializării, însoțit adesea de produse de patiserie, precum kanelbulle, rulourile cu scorțișoară.

Deși obiceiul este frecvent întâlnit și în mediul profesional, scopul său principal este socializarea și crearea unui ritm de lucru mai echilibrat.

Japonia: precizie și atenție pentru detaliu

În cafenelele tradiționale japoneze, cunoscute sub numele de kissaten, prepararea cafelei este tratată cu aceeași atenție acordată ceremoniei ceaiului.

Metode precum siphon sau pour-over pun accent pe precizie, control și repetiție.

Ritmul lent al preparării reflectă o valoare centrală a culturii japoneze: importanța detaliilor și a concentrării asupra unei singure activități.

Italia: cafeaua ca expresie a ritmului urban

În Italia, espresso-ul este consumat rapid, de multe ori în picioare, la bar.

Cappuccino este asociat în mod tradițional cu micul dejun, iar mulți italieni preferă să evite băuturile pe bază de lapte după orele dimineții.

Regulile nu sunt reguli scrise, însă reflectă felul în care rutina cafelei se adaptează ritmului vieții cotidiene.

Fiecare ceașcă spune o poveste diferită.

În unele locuri, cafeaua încetinește timpul și aduce oamenii împreună. În altele, marchează începutul zilei sau însoțește decizii importante.

Dincolo de aromă și de cofeină, ritualurile cafelei oferă o perspectivă asupra modului în care comunitățile își construiesc identitatea și relațiile sociale.

Știați că?

Etiopia consumă aproape jumătate din cafeaua produsă pe plan intern, una dintre cele mai ridicate proporții din lume.

Cuvântul „cafea” provine din termenul arab qahwa, preluat în turcă sub forma kahve și intrat ulterior în limbile europene.

Italia are una dintre cele mai mari densități de baruri de cafea din Europa.

În Japonia, primele cafenele kissaten au apărut la începutul secolului al XX-lea.

Surse:

https://visitsweden.com/what-to-do/food-drink/swedish-kitchen/all-about-swedish-fika/

https://www.memphistours.com/blog/the-hidden-history-of-turkish-coffee-from-royal-courts-fortune-telling

https://ich.unesco.org/en/RL/arabic-coffee-a-symbol-of-generosity-02111

https://ich.unesco.org/en/RL/turkish-coffee-culture-and-tradition-00645

Vă mai recomandăm să citiți și:

Istoria unei invenții apărute din greșeală. Cum s-a născut cafeaua decofeinizată?

Test de cultură generală. De ce turcii fac cafea la nisip?

Cafeaua poate îmbunătăți performanțele cognitive chiar și fără cofeină

Cafeaua cu ou, cafeaua cu cărbune și alte tradiții care arată cât de diferit este consumată cafeaua în lume