Virgin, marca tuturor posibilitatilor

Muzica avioanelor
In 1983, Richard Branson a decis ca a venit timpul pentru o noua investitie. Atunci s-a nascut Virgin Publishing, varianta de ultima ora a Editurii Virgin Books, pe care Branson o infiintase la sfarsitul anilor ’70 pentru a edita lucrari despre muzica si despre viata starurilor muzicale. Gratie facilitatilor fiscale oferite de catre guvernul britanic, grupul Virgin s-a implicat pentru o scurta perioada in productia cinematografica, insa, dupa cateva filme, s-a decis ca este mult mai profitabila si mai sigura distributia de filme si casete video.

Marea provocare a venit in februarie 1984, cand Richard Branson a fost sunat de catre un avocat american care cauta investitori pentru finantarea unei noi linii aeriene, pe ruta Gatwick-New York. Branson a fost cucerit de idee si, patru luni mai tarziu, primul avion al companiei Virgin Atlantic, avand la bord 250 de ziaristi si fotografi, a efectuat zborul inaugural spre New York. Filosofia de afaceri de la care a pornit Virgin Atlantic era simpla dar novatoare: sa ofere servicii de first-class la preturi de business-class.

• A învăţat să citească şi să scrie singur, înainte să ajungă la şcoală. Peste ani a…
• Al-Farabi, lumina rațiunii din Orientul Mijlociu

Odata cu lansarea Virgin Atlantic, Branson a inceput sa se implice tot mai mult in promovarea marcii Virgin. Pentru ca nu se putea masura cu bugetul de publicitate al principalului competitor, British Airways, Branson a folosit povestea Virgin pentru a atrage atentia presei; dupa cum spunea chiar el, „am descoperit ca presa scrie cu placere despre Virgin daca poate atasa acestei marci un chip”.

Constient ca pentru o companie aeriana imaginea publica este fundamentala, Richard Branson s-a implicat tot mai mult in promovarea numelui Virgin Atlantic, fara sa se dea in laturi de la nimic, de la a imbraca haine caraghioase, la a poza intr-o cada plina cu spuma. O scurta vizita la bursa In 1986, Virgin era una dintre cele mai mari companii private din Marea Britanie, cu vanzari anuale de peste 189 de milioane de lire sterline, insa posibilitatile de extindere erau limitate de resursele proprii si de disponibilitatea bancherilor.

In consecinta, Richard Branson a optat pentru listarea publica a unei parti din grupul Virgin, care putea sa corespunda criteriilor impuse de bancile de investitii din City. In urmatorii doi ani, piata bursiera internationala a inregistrat un colaps general, timp in care pretul actiunilor Virgin a scazut la jumatate, desi compania consemna profituri in crestere. In plus, Branson s-a lovit de opozitia directorilor din consiliul de administratie atunci cand a venit cu propunerea de a lansa o oferta de cumparare a casei de discuri EMI Music. Pentru ca stilul de lucru al lui Richard Branson nu se potrivea deloc cu felul cum trebuia condusa o companie listata public, in iulie 1988, cei de la Virgin au anuntat ca vor lansa o oferta de rascumparare.

Vizita la bursa a lasat grupul Virgin cu o datorie de peste 300 de milioane de lire sterline, ceea ce a impus rapid o revizuire a tuturor activitatilor grupului. Atunci a fost momentul cand Branson a decis sa vanda 67 dintre magazinele sale de muzica mai mici, pentru a se concentra pe cele de tip megastore, care asigurau un volum mult mai mare de vanzari. Astfel, pe langa magazinul din Oxford Street, Virgin a deschis la Paris un megastore direct pe Champs-Elysées, iar ulterior unul la Sydney, ambele inregistrand un succes urias. La un pas de faliment La inceputul anilor ’90, rivalitatea dintre Virgin Atlantic si British Airways s-a acutizat, transformandu-se intr-un conflict la vedere, relatat pe larg de presa insulara.

Concurenta neloiala a British Airways si efectele razboiului din Irak asupra traficului aerian de calatori au afectat stabilitatea fiananciara a lui Virgin Atlantic. Amenintat de catre bancile creditoare cu falimentul, Richard Branson a decis ca singura solutie pentru iesirea din criza era vanzarea companiei Virgin Music, cea mai profitabila divizie a grupului Virgin, cu o cifra de afaceri de 330 de milioane anual. In 1991, Virgin Music era una din primele sase case de discuri din lume, reusind sa incheie contracte cu artisti de talie internationala, precum Janet Jackson sau trupa Rolling Stones.