Au fost dezvăluite primele detalii despre sonda europeană ce va explora Polul Sud al Lunii (FOTO, VIDEO)

Nava de 800 kg va fi dotată cu tehnologii de debarcare complet automatizate, urmând să plaseze pe Lună mai mult instrumente printre care şi un mini-rover. Mai multe detalii vor fi discutate în urma unei şedinţe ce va avea loc la Napoli, Italia, luna viitoare. Tot aici se va înainta şi o cerere de acordare a unui buget de 100 de milioane de euro. Costurile totale vor ajunge la aproximativ 500 de milioane de euro, dar până în 2014, constructorii vor beneficia doar de cei 100m de euro. 

• Un turist însoțit de copil a sfidat inspectorii silvici ca să-și facă poze cu ursul pe…
• Nepoata lui Mussolini critică partidul premierului Giorgia Meloni, spune că este prea de dreapta

Lander-ul selenar va prelua probe de sol de la polul sud al satelitului cu scopul de a descoperi resurse ce ar putea fi exploatate de oameni. De asemenea, vor fi analizate condiţiile de lucru pe Lună, pentru a observa cum ar funcţiona instrumentele şi dacă ar fi afectate de diferiţi factori precum radiaţiile şi praful selenar. 

Pe de altă parte, în cele 90 de secunde de coborâre a sondei, inginerii doresc să scaneze posibilele pericole (precum bolovanii, craterele, pantele abrupte etc) astfel încât să poată lua măsuri de evitare a obiectelor. 

În prezent, tehnologiile necesare pentru navigaţie sunt dezvoltate la Institutul German pentru Sisteme Spaţiale, din Breman. În acelaşi timp, designul „piciorului” de aterizare este realizat de cei din cadrul Laboratorului de Aterizare al Institutului, parte a Agenţiei Spaţiale Astrium. 

Pentru a permite o aselenizare cât mai lentă şi corectă, dar şi pentru a-i permite vehiculului să se mişte stânga – dreapta în acest timp, lander-ul va fi dotat cu o serie de propulsoare.

Nava se va îndrepta spre polul sud, deoarece această zonă este expusă intens la lumina soarelui. Acest aspect este foarte important şi contribuie la susţinerea misiunii, deoarece Europa nu posedă generatoarele termoelectrice cu radioizotopi, capabile să genereze energia şi căldura necesară pentru „supravieţuirea” roboţilor în întuneric. 

Pentru că, momentan, roboţii spaţiali europeni pot funcţiona fără lumina Soarelui doar 2 zilei, oamenii de ştiinţă spun că un posibil loc de aselenizare este platoul Leibnitz-beta, aflat la nord de craterul Shackleton, zonă pe care Soarele o luminează mai multe luni.