„Aisbergurile” colosale de pe Titan ar putea adăposti forme de viaţă neobişnuite

Astrofizicienii de la NASA afirmă că această teorie ar putea explica datele bizare obţinute despre mările şi lacurile de pe „luna” saturniană.

Din ceea ce se ştie până acum, Titan este singurul corp ceresc din sistemul nostru solar care are întinderi stabile de materie lichidă pe suprafaţa sa. Mările şi lacurile de pe Titan nu sunt însă formate din apă, ci din hidrocarburi  precum metan şi etan; ele prezintă cicluri de evaporare şi precipitare, aşa cum are hidrosfera terestră.

• Un cosmonaut rus, eliminat dintr-o misiune care trebuia să ajungă la Stația Spațială Internațională. Ce s-a…
• Un magician a uitat parola cipului implantat în propriul corp

Metanul şi etanul sunt molecule organice despre care oamenii de ştiinţă cred că ar putea sta la baza formării unor substanţe mai complexe, specifice materiei vii.

Sonda Cassini a descoperit o vastă reţea de lacuri şi mări de hidrocarburi care acoperă emisfera nordică a lui Titan, în vreme ce în emisfera sudică lacurile sunt mai rar presărate.

Cercetătorii au presupus, iniţial, că pe aceste lacuri nu ar putea exista gheaţă plutitoare, deoarece metanul solid este mai dens decât cel lichid şi s-ar scufunda.

Însă un nou model, recent elaborat, ia în considerare interacţiunile între lacuri şi atmosferă, care duc la formarea unor amestecuri de substanţe cu diferite compoziţii, apariţia unor „pungi” de azot în stare gazoasă şi schimbări de temperatură.

Ca rezultat al tuturor acestor interacţiuni complexe, cred savanţii, în timpul iernii de pe Titan, pe lacurile şi mările de metan şi etan ar putea exista mase de hidrocarburi îngheţate plutitoare, dacă tempertura rămâne sub punctul de îngheţ al metanului, de 90,4 grade Kelvin (minus 183 grade Celsius).

„Acum ştim că e posibil să existe pe Titan fenomenul de îngheţ de suprafaţă al metanului şi etanului, în sloiuri subţiri care se unesc între ele pe măsură ce temperaturile scad – similar cu ceea ce vedem la gheaţa din Arctica la începutul iernii”, a explicat Jason Hofgartner, conducătorul studiului şi profesor la Universitatea Cornell. ”Va trebui să ţinem seama de aceste condiţii dacă ne vom hotărî să explorăm suprafaţa lui Titan într-o bună zi.”

Iar un alt autor al studiului, Jonathan Lunine, a adăugat: „Una dintre cele mai pasionante întrebări despre aceste lacuri şi mări este dacă ar putea adăposti vreo formă exotică de viaţă.”

Sursa: Mail Online  / Credit foto. NASA/JPL-Caltech/USGS