Se caută „o femeie cu simţul aventurii” pentru a deveni mama unui neanderthalian

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Profesorul George Church de la Facultatea de Medicină a Universităţii Harvard consideră că ar putea reconstrui ADN-ul omului de Neanderthal şi readuce la viaţă, astfel, specia care a dispărut în urmă cu cca. 33.000 de ani.

Planul său aminteşte oarecum de Jurassic Park, dar, spre deosebire de film – în care dinozaurii fuseseră re-creaţi în laborator – planul ambiţios al prof. Church presupune utilizarea unui voluntar uman: o femeie căreia să i se implanteze un embrion căruia i s-ar injecta ADN neanderthalian, urmând ca femeia să dea naştere copilului astfel „conceput”; acesta ar fi, de fapt, un hibrid  de Homo sapiens şi Homo neanderthalensis, dar, crede geneticianul, cu trăsături mai accentuat neanderthaliene decât de om modern.

Specialistul susţine că analiza ADN realizată pornind de la resturile osoase ale acestei specii este suficient de completă pentru a-i permite să reconstruiască ADN-ul speciei.

Proiectul presupune mai multe etape: 

• crearea, în mod artificial, a ADN-ului neanderthalian pe baza genomului secvenţiat pornind de la fosile
• injectarea acestui ADN în celule stem
• celulele stem vor fi combinate cu celulele unui embrion uman aflat în primele stadii de dezvoltare. Se crede că celulele stem vor ghida dezvoltarea embrionului hibrid spre formarea unei fiinţe umane mai degrabă de tip neanderthalian decât  de tipul Homo sapiens.
• după ce va fi crescut în laborator timp de câteva zile, embrionul „neo-Neanderthal” va fi implantat în uterul unei mame-surogat voluntară (care, după cum spune prof. Church, va trebui să fie ”o femeie cu simţul aventurii”). După o perioadă de cca. 9 luni, femeia respectivă ar urma să aducă pe lume bebeluşul parţial neanderthalian.

Prof. George Church, în vârstă de 58 de ani, este unul dintre cei mai buni geneticieni din lume şi un pionier în domeniul biologiei sintetice; el a contribuit la iniţierea Proiectului Genomului Uman care a secvenţiat ADN-ul speciei noastre, stimulând considerabil progresele geneticii.

Specialistul afirmă că oamenii de Neanderthal nu erau în niciun caz brutele necioplite pe care şi le imaginează mulţi, ci erau fiinţe foarte inteligente; foloseau unelte, iar creierele lor aveau aproximativ aceeaşi dimensiune cu cele ale oamenilor moderni.

El este de părere că proiectul ar putea fi de folos omenirii, aduncând la viaţă o fiinţă care ar putea gândi diferit de noi, poate într-un mod care s-ar dovedi util în eventualitatea unei calamităţi precum o epidemie globală sau un dezastru natural la scară planetară.

Alţi oameni de ştiinţă consideră că proiectul ar fi realizabil teoretic, deşi legile din majoritatea ţărilor interzic experimentele ce implică embrioni umani.

Însă, chiar dacă ar veni pe lume o fiinţă umană cu caracteristicile omului de Neanderthal, acesteia i-ar putea lipsi imunitatea necesară pentru a supravieţui sau ar putea prezenta malformaţii ca urmare a procesului prin care a fost creată. 

Se mai pune şi problema modului în care un astfel de om s-ar adapta la lumea de azi: înfăţişarea sa diferită de a omului modern l-ar putea pune în situaţia de a fi dispreţuit, batjocorit, poate temut, în orice caz  discriminat, iar această eventualitate ridică o problemă de ordin etic.  Specialistul în bioetică Bernard Rollin de la Colorado State University, de pildă, consideră că nu ar fi corect ca o fiinţă umană să fie pusă într-o asemenea situaţie.

Sursa: Mail Online / Imagine neanderthalian: Stefan Scheer, CC BY-2.5