Celebrul dublu helix nu e unica „formă de prezentare” a ADN-ului: cercetătorii au descoperit ADN-ul cvadruplu

Celebra „moleculă a vieţii” care poartă „cifrul” nostru genetic ne este familiară sub forma dublului helix, structură descoperită în 1953 de James Watson şi Francis Crick.

Dar, recent, o echipă de oameni de ştiinţă de la Universitatea Cambridge, Marea Britanie, a publicat în jurnalul Nature Chemistry un articol în care arată că ADN-ul din celulele umane se poate prezenta şi sub forma unui ansamblu de patru catene (lanţuri) de nucleotide şi afirmă ca această configuraţie ar putea avea o legătură cu cancerul. Studiul acestei noi structuri ar putea duce la descoperirea unor modalităţi noi de a preveni şi trata această boală.

• Unde a început viața: pe Pământ sau pe Marte?
• Câte zile libere legale vom avea în 2026?

Prof. Shankar Balasubramanian, care conduce studiile, a afirmat că existenţa acestor structuri ar putea fi legată de un anumit genotip al celulei sau de anumite disfuncţionalităţi.

Versiunea cu patru catene ADN a fost obţinută de colectivul condus de prof. Balasubramanian în urmă cu câţiva ani, în laborator, şi numită G-quadruplex. (G provine de la guanină, unul dintre cele patru tipuri de baze azotate care intră în structura ADN-ului)

Configuraţia G-quadruplex pare să se formeze atunci când în celulă există cantităţi mari de guanină.

Iniţial descoperită la organisme microscopice din grupul ciliatelor, această structură a fost acum identificată şi în celulele umane.

Cercetătorii au produs proteine-anticorpi, proiectate special pentru a se lega de acele zone ale ADN-ului uman în care există numeroase structuri quadruplex. Anticorpii au fost marcaţi cu o substanţă fluorescentă, pentru a putea fi urmărit comportamentul lor în celulă.

Imaginile au arătat că ADN-ul cvadruplu se formează mai frecvent în timpul aşa-numitei „faze s” a ciclului celular, atunci când o celulă îşi replică (copiază) ADN-ul înainte de diviziunea celulară.

Procesul este interesant din perspectiva studiul cancerului, boală care este de obicei determinată de anumite gene, numite oncogene, care au suferit mutaţii ce duc la intensificarea replicării ADN.

Dacă structura G-quadruplex ar fi implicată în dezvoltarea unor cancere, atunci ar fi posibil, spun cercetătorii, să fie create molecule sintetice care să „imobilizeze” structura şi să blocheze astfel proliferarea celulară care stă la baza dezvoltării tumorilor.

Sursa: BBC News / Credit foto: J-P. Rodriguez, G. Biffi