O echipă internațională de cercetători de la Universitatea din São Paulo și Universitatea din Auckland a identificat o nouă cauză neurogenică a hipertensiunii arteriale.
Studiul relevă că o regiune specifică din creier, numită regiunea parafacială laterală (pFL), poate declanșa modificări biologice responsabile de creșterea tensiunii arteriale.
În mod normal, pFL este asociată strict cu controlul respirației, mai exact cu expirațiile profunde care au loc în timpul efortului fizic, tusei sau râsului.
Cu toate acestea, testele realizate pe șobolani au arătat că, în condiții de hipertensiune, neuronii pFL îndeplinesc o funcție suplimentară: activează sistemul nervos și determină îngustarea vaselor de sânge.
Această descoperire oferă o explicație clinică pentru faptul că aproximativ 40% dintre pacienții hipertensivi nu reușesc să își controleze tensiunea arterială, în ciuda administrării tratamentelor medicamentoase clasice.
Legătura dintre respirație și vascularizație explică, de asemenea, de ce persoanele care suferă de apnee în somn prezintă un risc crescut de hipertensiune. În timpul apneei, nivelul scăzut de oxigen și cel crescut de dioxid de carbon activează intens neuronii pFL.
Elementul cel mai promițător este posibilitatea de a inversa acest proces. Fiziologul Julian Paton a explicat că, în momentul în care echipa sa a dezactivat experimental regiunea pFL, tensiunea arterială a revenit la valori normale.
Pentru a evita utilizarea unor medicamente care să pătrundă direct în creier, cercetătorii își propun să țintească senzorii numiți corpi carotidieni, aflați la nivelul gâtului.
Acești receptori pot influența de la distanță activitatea pFL. Un alt studiu recent al aceleiași echipe a demonstrat că piridoxal-5-fosfatul (forma activă a vitaminei B6) poate bloca receptorii P2X3 hiperactivi din corpii carotidieni, reducând semnalele nervoase care cresc tensiunea.
În testele pe șobolani, compusul a redus tensiunea cu o medie de 16 mmHg, iar primele teste clinice pe oameni au confirmat diminuarea răspunsului exagerat la lipsa de oxigen.
Deși este nevoie de teste clinice extinse pentru validare, identificarea acestei conexiuni nervoase deschide calea către terapii noi și sigure pentru o afecțiune ce afectează o treime din populația globală, scrie ScienceAlert.
Ce alimente recomandă oamenii de știință pentru a reduce riscul de hipertensiune arterială?
1,4 miliarde de oameni din lume suferă de hipertensiune arterială
Mai bine de 6,5 milioane de români suferă de hipertensiune arterială