Sistemul actual de calculare a caloriilor este inexact, avertizează cercetătorii

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

În timpul unei dezbateri purtate de cercetătorii în cadrul evenimentului American Association for the Advancement  (AAAS) s-au adus în discuţie rezultatele mai multor studii realizate asupra modului în care este digerată mâncarea de diferite specii, de la oameni la pitoni. Aceste cercetări au scos la iveală că alimentele sunt procesate în mod diferit pe măsură ce ele trec din esofag în intestin şi chiar mai departe. Specialiştii au fost de acord că modul în care sunt calculate caloriile pentru fiecare aliment în parte este greşit deoarece producătorii nu iau în calcul energia folosită de individ pentru a digera mâncarea, efectul bacteriilor intestinale şi orale asupra alimentelor sau proprietăţile alimentelor în sine care le pot micşora sau prelungi călătoria prin intestin. 

Procesul utilizat pentru estimarea caloriilor din alimente a fost dezvoltat de Wilbur Atwater, la sfârşitul secolului XIX, începutul secolului XX.  El a fost creat ca un sistem simplu care aloca fiecărui gram de proteină 4 calorii, fiecărui gram de grăsime câte 9 calorii şi fiecărui gram de glucide 4 calorii (ulterior adăugându-se două calorii pentru fiecare gram de fibre). Deşi acest sistem a fost util pentru aproximarea costurilor energetice implicate în metabolizarea multor alimente, lacunele sale sunt cunoscute încă de acum câteva decenii. Din acest motiv, multe state, printre care şi Australia, au renunţat la el, considerându-l inexact şi nepractic. 

Una dintre problemele sistemului se referă la estimarea caloriilor prezente în alimentele gătite. De cele mai multe ori, mâncarea gătită este evaluată ca având mai multe calorii decât cea crudă, în ciuda faptului că procesul de coacere a cărnii transformă proteinele de colagen din carne într-un fel de gelatină, făcând mâncarea mai uşor de mestecat şi digerat. Prin urmare, avem nevoie de mai puţine calorii pentru a consuma şi digera carnea gătită. De asemenea, căldura alterează proteinele din legume. 

Mai mult, modul în care alimentele sunt procesate le poate face pe acestea mai uşor de digerat. De exemplu, ovăzul neprelucrat este digerat pe o perioadă lungă de timp, dar nu şi atunci când este măcinat sau procesat sub forma de cereale pentru micul dejun. 

Alte studii noi au demonstrat că bacteriile intestinale răspund diferit la alimentele procesate şi cele gătite. Mai exact, mâncarea pe care o consumăm are un impact major asupra bacteriilor intestinale şi implicit asupra energiei cheltuite pentru digestie. 

De ce contează toate astea? Pentru că la nivel mondial ne confruntăm cu o epidemie de obezitate iar actualul sistem de calculare a caloriilor a pus pe multă lume în încurcătură. 

Sursa: Wired