Home » D:News » Bună pentru bărbaţi, rea pentru femei: o “genă a durerii” are efecte diferite la cele două sexe

Bună pentru bărbaţi, rea pentru femei: o “genă a durerii” are efecte diferite la cele două sexe

Bună pentru bărbaţi, rea pentru femei: o “genă a durerii” are efecte diferite la cele două sexe
Publicat: 14.04.2013
Durerile de spate determinate de hernia de disc afectează în mult mai mare măsură femeile decât bărbaţii, iar deosebirea se datorează unei anumite variante a unei gene, care acţionează diferit la cele două sexe: diminuează durerea cronică la bărbaţi, dar o accentuează la femei.

“În studiul nostru, am fost surprinşi să descoperim că aceeaşi variantă a unei gene poate favoriza durerea cronică la femei şi o poate reduce la bărbaţi”, spune Johannes Gjerstad, cercetător la Institutul Naţional Norvegian pentru Medicina Muncii (STAMI).

Prof. Gjerstad a condus un proiect de cercetare care a inclus aproape 300 de pacienţi ce sufereau de hernie de disc (alunecarea nucleului cartilaginos al unui disc intervertebral, cu deteriorarea inelului fibros care înconjoara nucleul, o situaţie care produce inflamaţii şi dureri mari în zona afectată a colonei vertebrale.) Pacienţii au fost urmăriţi timp de un an după internarea în spital.

Mai mulţi bărbaţi decât femei au fost internaţi datorită durerilor cronice de spate provocate de hernia de disc, însă în cursul studiului cercetătorii au observat că femeile erau cele care sufereau mai  mult din cauza durerilor, în vreme ce bărbaţii se recuperau mai repede.
Cercetări anterioare sugeraseră implicarea unei anumite gene – gena receptorului OPRM1, care intervine în controlul senzaţiei de durere.

Deşi toţi oamenii au, în linii mari, acelaşi set de gene, există şi multe gene care se prezintă în mai multe versiuni – o genă “obişnuită”, prezentă la majoritatea oamenilor, şi o variantă a ei, o formă uşor modificată. În general efectele acestor variaţii genetice nu au legătură cu sexul persoanei, dar mai există şi excepţii, iar studiile arată că gena receptorului OPRM1 este una dintre aceste excepţii: efectele ei sunt diferite la bărbaţi faţă de femei.

Femeile cu varianta mai puţin obişnuită a genei resimt adesea dureri de două ori mai intense decât bărbaţii care au această variantă. La un an după producerea herniei de disc, pe o scară de la 0 la 10, femeile resimţeau o durere de nivelul 4, în vreme ce bărbaţii declarau că durerea este doar de nivelul 2.

Aproximativ un sfert dintre persoane, indiferent de sex, au această varinată problematică a genei.
Aceste studii indică faptul că gena receptorului OPRM1 joacă un rol important în durerea resimţită după trecerea unui an de la producerea herniei de disc.

Intensitatea durerilor a fost evaluată cu ajutorul unui chestionar, constatându-se că, la un an după producerea herniei, două treimi dintre pacienţi se vindecaseră complet. O treime, însă, continua să resimtă un disconfort, iar majoritatea dintre aceştia erau femei.

Multă vreme cercetătorii nu au înţeles de ce anumite persoane rămân cu dureri cronice în urma herniei de disc, iar altele nu.

Rezultatele studiului norvegian ar putea duce la dezvoltarea unor metode de prevenire şi tratament personalizate, dar şi la descoperirea unor căi de a trata şi alte afecţiuni care provoacă dureri cronice, deoarece receptorul de OPRM1 nu are un rol direct în producerea durerilor de spate, în mod special, ci este implicat în modul în care creierul controlează durerea.

Sursa: Science Daily  / Foto: Hepta

Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Ce este fenomenul „manosphere” și de ce politicienii britanici cer măsuri ferme pentru protejarea bărbaților?
Ce este fenomenul „manosphere” și de ce politicienii britanici cer măsuri ferme pentru protejarea bărbaților?
Ce s-a întâmplat după ce un agent de Inteligență Artificială a halucinat și a invitat mai mulți oameni la o petrecere?
Ce s-a întâmplat după ce un agent de Inteligență Artificială a halucinat și a invitat mai mulți oameni la o petrecere?
Noul decalaj digital din familie. Copiii folosesc Inteligența Artificială zilnic, dar părinții nu știu
Noul decalaj digital din familie. Copiii folosesc Inteligența Artificială zilnic, dar părinții nu știu
Utilizatorii de social media devin tot mai pasivi. Ce a dus la schimbarea comportamentului din online?
Utilizatorii de social media devin tot mai pasivi. Ce a dus la schimbarea comportamentului din online?
Test de cultură generală. Care este cel mai puternic acid din lume?
Test de cultură generală. Care este cel mai puternic acid din lume?
Tratamentele de beauty „bizare” din social media: cât este trend și cât este știință?
Tratamentele de beauty „bizare” din social media: cât este trend și cât este știință?
Iranienii nu mai găsesc minele pe care chiar ei le-au pus în Strâmtoarea Ormuz
Iranienii nu mai găsesc minele pe care chiar ei le-au pus în Strâmtoarea Ormuz
Astăzi se împlinesc 140 de ani de la naşterea unuia dintre cei mai mari pictori ai României
Astăzi se împlinesc 140 de ani de la naşterea unuia dintre cei mai mari pictori ai României
Cum ne pot afecta pielea primele raze de Soare de după iarnă?
Cum ne pot afecta pielea primele raze de Soare de după iarnă?
Metoda japoneză pentru un bagaj de mână ușor dar cu multe opțiuni vestimentare
Metoda japoneză pentru un bagaj de mână ușor dar cu multe opțiuni vestimentare
„Laptele auriu”, băutura recomandată pentru un somn profund și odihnitor
„Laptele auriu”, băutura recomandată pentru un somn profund și odihnitor
Cercetătorii testează pentru prima dată pe oameni o tehnică de resetare celulară
Cercetătorii testează pentru prima dată pe oameni o tehnică de resetare celulară
8 instrumente AI gratuite pe care le poți folosi zilnic în 2026
8 instrumente AI gratuite pe care le poți folosi zilnic în 2026
Supe, ciorbe, amintiri: de ce fiecare cultură are propriul bol de zeamă caldă?
Supe, ciorbe, amintiri: de ce fiecare cultură are propriul bol de zeamă caldă?
Ce este ura și de ce apare?
Ce este ura și de ce apare?
De ce ne gândim obsesiv la aceleași lucruri noaptea
De ce ne gândim obsesiv la aceleași lucruri noaptea
Cercetătorii cred că ochii vertebratelor au fost inițial un singur ochi în vârful capului
Cercetătorii cred că ochii vertebratelor au fost inițial un singur ochi în vârful capului
O reptilă mumificată de acum 289 de milioane de ani ne arată de ce respirăm așa cum o facem
O reptilă mumificată de acum 289 de milioane de ani ne arată de ce respirăm așa cum o facem