De ce mint oamenii? Cercetătorii dezvăluie rolul cheie jucat de minciună în supravieţuirea speciei umane

În mod surprinzător, cele mai noi cercetări ştiinţifice par să ofere dovezi ce susţin această ipoteză. Un nou studiu publicat în Proceedings of the Royal Society B analizează fenomenul minciunii din perspectivă evoluţionistă. Cercetarea sugerează că minciuna a ajutat oamenii să se înţeleagă mai bine încă de la începutul speciei noastre.

„Înşelătoria tactică sau denaturarea adevărului despre lumea înconjurătoare faţă de un alt individ ar putea permite trişorilor să exploateze cooperarea condiţională”, scriu autorii studiului.

• Insula din Grecia cu mai mulți oameni de 90 de ani decât orice alt loc din…
• O țară din Europa face pregătiri în caz de război cu Rusia

Cooperarea este una dintre acele caracteristici plăcute ale oamenilor ce ne definesc. Aceasta ar putea chiar să explice de ce există foarte puţini oameni stângaci. Pentru că lucrează împreună, oamenii au putut realiza lucruri colosale, de la construirea zgârie-norilor până la cartografierea creierului uman.

Astfel, cooperarea ar putea părea un element firesc al vieţii noastre, însă cooperarea pe termen lung necesită din partea indivizilor voinţa de a renunţa la interesul propriu pe termen scurt, iar acest lucru nu evoluează uşor.

În majoritatea societăţilor – inclusiv în cele ale furnicilor, albinelor, delfinilor şi maimuţelor antropoide – comportamentul cooperant este răsplătit. Pe de altă parte, indivizii descoperiţi că prioritizează propriul interes în defavoarea grupului sunt pedepsiţi. Natura are multe mecanisme prin care se asigură că toată lumea cooperează.

De aceea, minciuna ca un act de auto-conservare ar putea fi importantă pentru menţinerea unei societăţi complexe, ce se bazează pe relaţii. Mai exact, cei doi cercetători care au efectuat acest studiu – Luke McNally şi Andrew L. Jackson de la Trinity College din Dublin – au descoperit că minciuna era o tactică folosită de maimuţe de fiecare dată când era nevoie de un nivel înalt al comportamentului cooperant. Aşa cum se poate observa în graficul de mai jos, cele două prezintă o legătură strânsă – cu cât un grup de primate este mai cooperant, cu atât este mai mare probabilitatea ca acesta să folosească o minciună:

De altfel, minciuna este foarte răspândită în lumea animală. „Este prezentă la anumiţi păianjeni, unde masculii oferă potenţialelor partenere «daruri nupţiale» fără de valoare. Chiar şi la bacterii se poate observa acest fenoment, acestea producând în exces anumite semnale pentru a stimula cooperarea altor bacterii”, explică McNally.

În rândul oamenilor, micile minciuni aduc la rândul lor avantaje importante. Oamenii folosesc neadevăruri pentru a flata, pentru a câştiga încrederea camarazilor şi pentru a se face mai atrăgători în ochii şefilor şi în cei ai potenţialilor parteneri. 

„În cele din urmă”, scriu cercetătorii, „acest element al comportamentului uman ce aduce aminte de Machiavelli ar putea fi, de fapt, produsul uneia dintre cele mai benefice trăsături ce ne caracterizează – tendinţa umană de a căuta relaţii de cooperare reciprocă”.

Sursa: The Week