Cum influenţează vârsta tatălui înălţimea pe care o să o aibă viitorul copil?

„Studiul nostru arată că creşterea vârstei paterne la naştere este asociată cu o statură mai înaltă a copilului şi cu un nivel mai scăzut al adipozităţii, însă totodată şi cu un profil al lipidelor mai rău”, afirmă cercetătorii.

Cercetarea a fost realizată pe 277 de copii cu vârste cuprinse între 3 şi 12 ani, ai căror taţi aveau vârste cuprinse între 19 şi 52 de ani la data naşterii. Cercetătorii au descoperit că acei copii născuţi când tatăl lor avea vârsta de 31 de ani sau mai mare la momentul naşterii tindeau să fie, în medie, cu 2 centimetri mai înalţi decât copiii născuţi atunci când tatăl lor avea vârsta de 30 de ani sau mai mică.

• Cărți scoase de pe rafturile Bibliotecii Naționale a Franței deoarece ar conține arsenic
• Amendă uriașă după o ceartă pe social media

De asemenea, oamenii de ştiinţă au descoperit că acei copii ce s-au născut după ce tatăl lor împlinise vârsta de 35 de ani aveau un nivel mai scăzut al grăsimii abdominale (12,2%, în medie) decât cei născuţi înainte ca tatăl lor să împlinească 30 de ani (15%, în medie).

Deşi cercetătorii notează că „aceşti copii mai subţiri prezintă un risc mai scăzut de obezitate la vârstă adultă”, oamenii de ştiinţă au observat că ei aveau un nivel mult mai mare al colesterolului decât copiii născuţi de taţi mai tineri de 35 de ani.

Raportul dintre colesterolul total şi colesterolul „rău” (HDL) era cu 12% mai mare în rândul copiilor născuţi când tatăl avea vârsta cuprinsă între 31 şi 35 de ani şi cu 16% mai mare atunci când tatăl avea peste 35 de ani. Un raport mai mare creşte riscul de afecţiuni cardiace. 

Cercetătorii sugerează că, pe măsură ce copiii îmbătrânesc, profilul lipidelor s-ar putea „înrăutăţi, expunându-i la un risc sporit de a suferi de probleme cardiovasculare la maturitate”.

Cercetătorii nu au identificat relaţia de cauzalitate, însă sugerează că rezultatele observate s-ar putea datora faptului că anumite gene responsabile pentru creştere şi metabolism din sperma tatălui s-au modificat pe măsură ce aceştia au îmbătrânit.

Vârsta tatălui la momentul naşterii a fost asociată şi altor probleme, printre care autismul şi schizofrenia. Autorii unui studiu publicat în august 2012 au analizat genomul a 78 de familii (mamă, tată şi copil) şi au descoperit că taţii transmiteau de 4 ori mai multe mutaţii genetice spontane către copii decât mamele. Cercetătorii au descoperit totodată că pe măsură ce tatăl îmbătrânea, riscul de a transmite aceste mutaţii creştea (mai exact, un tată de 20 de ani transmitea cu 50% mai puţine gene mutate decât un tată de 36 de ani).

„Cu cât suntem mai bătrâni ca taţi, cu atât este mai probabil să transmitem aceste mutaţii. Şi cu cât transmitem mai multe mutaţii, cu atât este mai probabil ca una dintre ele să fie nocivă”, sublinia autorul studiului, Kári Stefánsson.

Sursa: Medical Daily