Câte triburi izolate mai există în lume? (VIDEO)

Nimeni nu ştie cu precizie, dar  numărul lor este estimat la peste 100 în întreaga lume,  majoritatea aflându-se în Amazonia şi Noua Guinee, spune Rebecca Spooner, din cadrul Survival International, o organizaţie care militează pentru drepturile populaţiilor indigene.

Guvernul brazilian a determinat existenţa a 77 de asemenea triburi necontactate, pe baza datelor obţinute din fotografii aeriene şi din discuţiile cu triburi „mai occidentalizate” despre vecinii lor din junglă.

• Cărți scoase de pe rafturile Bibliotecii Naționale a Franței deoarece ar conține arsenic
• Amendă uriașă după o ceartă pe social media

Se consideră că ar mai exista cca. 15 triburi necontactate în Peru, câteva zeci în partea indoneziană a insulei Noua Guinee şi două în insulele Andaman, de lângă India. E posibil să mai existe unele şi în Malaezia şi Africa Centrală.

Deşi se foloseşte expresia „triburi necontactate”, realitatea este că majoritatea au contacte slabe cu lumea din afară, cel puţin în mod indirect. ”Există întotdeauna contacte cu alte triburi izolate, care au contacte cu alte populaţii indigene, care, la rândul lor, au contacte cu lumea exterioară”, spune Rebecca Spooner.

Multe dintre aceste triburi, mai ales în Amazonia, sunt „voluntar izolate”, adică au decis singure să evite contactele cu cei din afară, deoarece au avut experienţe nefericite în trecut. Populaţia 

Populaţia Mashco-Piro din Peru, de exemplu (în videoclipul de mai jos), a abandonat grădinile pe care le cultiva şi s-a retras în pădure; acest lucru, crede Glenn Shepard, etnolog la Muzeul Emilio Goeldi din Belem, Brazilia, s-a întâmplat după ce companiile care exploatau arbori de cauciuc au masacrat mai mulţi membri ai acestui trib la începutul secolului XX. Survival International a documentat mai multe cazuri în care aşezările unor triburi au fost distruse, iar oamenii au fost hărţuiţi sau chiar ucişi.

Şi în vremurile recente, asaltul civilizaţiei de tip occidental asupra mediului de trai al acestor populaţii continuă şi este posibil ca el să fi întăit dorinţa unor triburi de a rămâne izolate. În 1995, teritoriul pe care trăia populaţia Huaorani din estul statului Peru a fost încercuit de câmpuri petrolifere, ceea ce sporea şansele unor întâlniri între petrolişti şi membrii tribului, periculoase pentru toţi.

Unele dintre ţările pe ale căror teritorii există astfel de triburi încearcă, în măsura posibilităţilor, să le protejeze de invazia modului de trai modern, interzicând prin lege intrarea în contact cu ele, cu excepţia unor cazuri de forţă majoră. În Peru şi Brazilia, de exemplu, există asemenea legi. Autorităţile instituie, de asemenea, zone protejate în care aceste triburi să poată trăi în linişte. Din păcate, însă, legislaţia are lacune care permit companiilor miniere,  petroliere şi altele să îşi desfăşoare activitatea şi în asemenea regiuni.

Alte triburi, însă, dacă nu au motive să se teamă de occidentali şi încep să aibă încredere în ei, pot ele însele să iniţieze contactul cu aceştia. După cum spune Kim Hill, antropolog la Arizona State University, este în firea oamenilor să încerce să-şi extindă contactele sociale. Medicina modernă, uneltele de metal şi oportunităţile de educaţie pot exercita asupra acestor populaţii o atracţie ce stimulează intrarea lor în contact cu civilizaţia modernă.

Din nefericire, adesea aceste contacte au ca urmare un mare număr de îmbolnăviri ale membrilor tribului, ca urmare a expunerii lor la agenţi patogeni noi, faţă de care nu au imunitate. Se întâmplă ca jumătate din populaţia unui trib să moară din cauza unor infecţii respiratorii, dacă nu li se oferă ajutor medical susţinut. Apoi, se întâmplă adesea ca membrii unor triburi, care s-au alăturat societăţii moderne, să eşueze la periferia acestei societăţi, să ajungă să facă parte din păturile cele mai joase ale acesteia. Şi totuşi, spune Kim Hii, e surprinzător faptul că, şi într-o astfel de situaţie, nu-şi doresc să se întoarcă, să revină la vechiul mod de viaţă al tribului.

Sursa: New Scientist