De ce au inventat oamenii muzica?

Charles Darwin credea că muzica a fost concepută pentru a facilita atracţia sexuală. Alţi teoreticieni cred că muzica a reprezentat un mecanism de tip „lipici social”, prin care strămoşii noştri au format o comunitate mai strânsă.

Chris Loersch, un specialist în psihologie şi neuroştiinţe de la Universitatea Colorado, este atras de această idee, motiv pentru care a efectuat o cercetare pentru a încerca să-i demonstreze validitatea. Loersch şi Nathan Arbuckle de la Universitatea Ontario au conceput mai multe studii pentru a oferi noi dovezi în favoarea ipotezei „lipiciului social”.

• Cel mai nou film al lui James Cameron este lider în box office-ul mondial
• Opțiune de taxare mai ieftină pentru călătorii scurte, introdusă în Bulgaria din 2026

„Ipoteza se bazează pe abilitatea unică a muzicii de a influenţa starea sufletească şi comportamentul a mai multor oameni în acelaşi timp, ajutând la modelarea unor fiinţe individuale într-un grup coordonat”, scriu cei doi cercetători. Autorii studiului oferă ca exemple muzica militară, muzica de la meciurile sportive şi tobele folosite de mai multe popoare în diferite ritualuri.

Într-o serie de şapte studii, cei doi cercetători au analizat „reacţiile emoţionale” la muzică pe care le-au manifestat 879 de persoane din universităţile americane şi din alte ţări. De asemenea, participanţii la studiu au fost întrebaţi cât de mult se identifică cu un grup. Participanţii la studiu care s-au declarat foarte afectaţi de muzică prezentau totodată „o dorinţă puternică de a aparţine”.

Loersch recunoaşte că acest studiu nu este o dovadă definitivă în favoarea ipotezei „lipiciului social”, însă afirmă că rezultatele reprezintă noi dovezi în favoarea teoriei conform căreia „muzica a evoluat pentru a servi vieţii de grup”.

Cercetătorul afirmă că la concerte „există sentimentul unei comunităţi şi există numeroase reguli ce stabilesc modul în care comunitatea interacţionează; oamenii formează legături pe scară largă, tratându-i pe toţi cei din jurul lor ca pe membrii unei familii”. Leorsch adaugă că „cred că despre asta sunt concertele, despre sentimentul că formezi un grup cu oamenii din jurul tău”.

„O parte din teoria noastră afirmă că muzica joacă rolul de a te «lega» şi de a te controla, nu ca individ, ci ca membru al grupului. Ca oameni, principala noastră motivaţie în viaţă este să fim un bun membru al grupului. Oamenii se simt grozav atunci când îşi pierd identitatea individuală şi devin o parte a unui întreg mai mare”, spune Leorsch.

Întrebat de ce oamenii ascultă muzică şi singuri, dacă scopul ei este de a ne conecta la un grup, Leorsch explică: „Cred că şi atunci când asculţi muzică de unul singur, ceea ce te face să te simţi bine este faptul că eşti oarecum păcălit — la fel ca atunci când te uiţi la televizor — că interacţionezi cu oameni, păcălit să crezi că faci parte dintr-un grup. Principala noastră motivaţie este să simţim că aparţinem. Orice ne păcăleşte să simţim acest lucru va fi perceput ca o recompensă, şi vom dori să repetăm acel comportament la fel ca în cazul dependenţei de un drog”.

Sursa: National Geographic