De ce ne predispune la îngrăşare somnul insuficient? Două studii noi dezvăluie răspunsul

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Mecanismele din spatele acestei reacţii a organismului încep să se contureze puţin câte puţin. Două studii recente au evidenţiat astfel o predilecţie crescută pentru alimentele bogate în calorii la persoanele care nu dorm suficient.

Publicate în revista Nature Communications, studiile cercetătorilor de la Universitatea Berkeley din California au constat în monitorizarea cu ajutorul imagisticii prin rezonanţă magnetică (RMN) a creierelor a 23 de persoane private de somn. Oamenii de ştiinţă au constatat la aceşti pacienţi perturbaţii în regiunea cortexului cerebral, care evaluează saţietatea. Potrivit acestor observaţii, somnul insuficient diminuează considerabil activitatea regiunilor corticale ale creierului necesare pentru o evaluare optimală a semnalelor alimentare. În sens invers, activitatea complexului amigdalian, o regiune a creierului care influenţează apetitul, este mai reactivă în situaţiile în care pacienţii sunt privaţi de somn.

„Lipsa somnului alterează producţia de hormoni regulatori ai apetitului, crescând producţia de grelină, un hormon asociat senzaţiei de foame, şi diminuând concentraţia de leptină, un hormon asociat senzaţiei de saţietate”, a explicat Isabelle Mallet, medic nutriţionist la Paris.

Somnul insuficient ar modifica, totodată, gustul, făcându-i pe oameni să cumpere alimente grase şi dulci, mai bogate în calorii. Aportul caloric dorit în cazul unui somn insuficient ar consta într-un plus de 300-900 de calorii faţă de aportul zilnic caloric corespunzând persoanelor care dorm suficient.

Acest reflex ar putea avea consecinţe pe termen lung, în funcţie de momentul în care el începe să se exprime. Cercetătorii de la Universitatea Uppsala din Suedia, coordonaţi de profesorul Colin Chapman, publicat în revista Obesity, au arătat că privarea de somn are o influenţă negativă nu doar asupra dorinţei oamenilor de a mânca, ci şi asupra cumpărăturilor alimentare. „Rezultatele studiului nostru demonstrează că persoanele cumpără mult mai multe calorii şi grame de alimente, cu acelaşi buget, după un somn insuficient„, a explicat Colin Chapman. „Nu este deloc un fapt neglijabil, întrucât aceste cumpărături ne vor influenţa alegerile alimentare multă vreme după acea privare de somn„.

Trebuie oare, în aceste condiţii, ca medicii să vadă în acest fapt un risc crescut de obezitate? – „În calitate de medic, este întotdeauna dificil de stabilit, la nivel individual, o relaţie cauză-efect între obezitate şi un factor unic”, reaminteşte Jean-Michel Lecerf, directorul departamentului de Nutriţie la Institutul Pasteur din Lille, autorul cărţii „À chacun son vrai poids”.

„Lipsa somnului este înainte de toate un element care marchează degradarea ritmului de viaţă, asociat cu creşterea timpului petrecut în faţa ecranului, cu mâncatul excesiv – comportamente suspectate că ar avea un impact asupra luării în greutate”.

Problema îngrăşării necesită deci o abordare globală. Totuşi, continuă el, „chestiunea somnului insuficient mi se pare importantă, pentru că s-a demonstrat că această privare ne alterează capacitatea de a face alegeri. Ea poate să anuleze inhibiţiile care ne împiedică să mâncăm atunci când nu este ora mesei, când nu ne este foame, şi oferă totodată o explicaţie pentru faptul că oamenii se îndreaptă mai mult către o alegere instintivă a produselor cu grăsimi şi zaharuri”.

Înţelegerea mecanismelor care asociază oboseala cu îngrăşarea devine o problemă de sănătate publică în perioada actuală în care obezitatea creşte în acelaşi ritm cu lipsa somnului în ţările industrializate.

Deşi francezii sunt relativ mai bine poziţionaţi decât americanii din acest punct de vedere, cu un somn mediu de şase ore şi 45 minute pe noapte, comparativ cu doar şase ore pe noapte în Statele Unite, această cotă parte este în continuare insuficientă faţă de nevoile organismului, situate, în medie, între şapte şi opt ore de somn pe noapte.

Sursa: Mediafax