Prima pagină D:News

Moment istoric: teoriile acceptate despre evoluţia umană au fost „aruncate în aer” de o nouă descoperire! (VIDEO)

Redactia Descopera.ro | 10.18.2013 | ● Vizualizări: 1095
Acest craniu, ce datează de acum 1,8 milioane de ani, a schimbat ceea ce se credea până acum despre evoluţia umană     (Foto: Georgian National Museum) + zoom
Galerie foto (5)

După ce au petrecut opt ani de zile studiind un craniu datând de acum 1,8 milioane de ani ce a fost descoperit în Georgia, oamenii de ştiinţă au făcut o descoperire care ar putea rescrie istoria evoluţionară a genului Homo.

Se pare că istoria noastră este una mai simplă, cu mai puţine specii ancestrale. Fosilele diverse descoperite până acum – cele care sunt astăzi clasificate drept specii diferite, cum ar fi Homo habilis, Homo erectus şi altele – ar reprezenta, de fapt, o variaţie între membrii unei singure specii.

Cu alte cuvinte, aşa cum oamenii arată diferit unul faţă de celălalt în ziua de astăzi, tot aşa hominizii timpurii arătau diferit unul de celălalt, iar această neasemănare a oaselor pe care le-au lăsat în urmă ar fi păcălit oamenii de ştiinţă să creadă că fac parte din specii diferite.

Aceasta este concluzia la care a ajuns o echipă internaţională de oameni de ştiinţă condusă de David Lordkipanidze, un paleoantropolog de la Muzeul Naţional Georgian din Tbilisi, iar rezultatele cercetării au fost publicate în prestigiosul jurnal Science.



Elementul cheie al acestei descoperiri uriaşe îl reprezintă un craniu excavat în 2005 şi cunoscut sub numele de Craniul 5, pe care oamenii de ştiinţă l-au descris drept „primul craniu de hominid adult conservat în întregime” cu o asemenea vechime. Spre deosebire de alte fosile ale genului Homo, craniul prezenta mai multe trăsături primitive: o faţă lungă, similară maimuţelor, diniţi mari şi o cutie craniană redusă, cam cât o treime din spaţiul pe care îl are un om modern. Acest lucru a confirmat că, în ciuda unor ipoteze contrare, hominizii timpurii nu aveau nevoie de creiere mari pentru a părăsi Africa.

Descoperirea Craniului 5 lângă rămăşiţele altor patru hominizi în Dmanisi, un sit din Georgia bogat în urme ale celor mai timpurii călătorii hominide în Eurasia, a oferit oamenilor de ştiinţă oportunitatea de a compara şi contrasta trăsăturile fizice ale strămoşilor care au trăit în aceeaşi locaţie şi în jurul aceleiaşi perioade de timp.

Dr. Lordkipanidze şi colegii săi afirmă că diferenţele dintre aceste fosile nu erau mai pronunţate decât cele observate între oricare cinci oameni moderni sau cinci cimpanzei. Hominizii care au lăsat aceste fosile în urmă, subliniază specialiştii, erau foarte diferiţi unul de celălalt, dar continuau să fie membri ai aceeaşi specii.

„Dacă cutia craniană şi faţa Craniului 5 ar fi fost descoperite separat, în situri diferite din Africa, ar fi putut fi atribuite unor specii diferite”, notează un co-autor al studiului, Christoph Zollikofer de la Universitatea Zurich. De altfel, această metodă era adeseori folosită de cercetători, care defineau speciile noi pe baza variaţiilor trăsăturilor.

Deşi fosilele de la Dmanisi arată diferit una de cealaltă, hominizii care le-au lăsat în urmă trăiau în acelaşi loc şi timp, astfel că „în principiu, ar putea reprezenta o singură populaţie a unei singure specii”, subliniază dr. Zollikofer. Cercetătorul a efectuat alături de un coleg de la Universitatea Zurich, Marcia Ponce de León, analiza comparativă a specimenelor de la Dmanisi.

„Dat fiind că observăm un tipar similar de variaţiuni în arhiva fosiliferă africană, este raţional să presupunem că exista o singură specie Homo în acea perioadă în Africa”, spune dr. Zollikofer. „De asemenea, dat fiind că hominizii de la Dmanisi sunt foarte asemănători cu cei din Africa, putem presupune că ambii reprezintă aceeaşi specie”, a adăugat Zollikofer.

Cele cinci cranii descoperite în Dmanisi    (Foto: Ponce de León, Zollikofe/University of Zurich)

Totuşi, despre ce specie este vorba? Unii membri ai echipei denumesc hominizii descoperiţi simplu, „Homo timpuriu”. Alţii subliniază asemănările puternice cu Homo erectus, care a trăit în perioada cuprinsă între acum 2 milioane de ani şi mai puţin de acum un milion de ani. Tim D. White, un paleoantropolog de la Universitatea California, afirmă că este vorba despre „cel mai primit H. erectus descoperit până acum”, subliniind că „este mai asemănător decât oricare altă fosilă descoperită până acum cu Homo timpuriu din Africa de est”, un grup de hominizi despre care se estimează că au trăit acum 2,3 milioane de ani.

Toate cele cinci cranii şi oase scheletale au fost descoperite în cuiburi subterane, sugerând că aceşti reprezentanţi timpurii ai genului Homo îşi pierduseră viaţa în condiţii deloc plăcute. Ei trăiau printre carnivore, printre care feline cu dinţi-sabie şi un ghepard gigantic, ce a dispărut între timp. Cel mai probabil, toţi cei cinci indivizi fuseseră atacaţi şi ucişi de carnivore, iar apoi cadavrelele lor fuseseră târâte în cuiburi pentru festinul de după atac, astfel că specialiştii au mai găsit doar resturile rămase după „cina” copioasă a felinelor.

Aşa ar fi arătat hominidul care a trăit acum 1,8 milioane de ani în apriopiere de Dmanisi    (Ilustraţie: J.H. Matternes)

Dr. White şi alţi oameni de ştiinţă ce nu au luat parte la această cercetare au subliniat importanţa descoperirii acestui craniu şi a implicaţiilor pe care acesta îl are în ceea ce priveşte înţelegerea evoluţiei genului Homo. Într-un articol ce analizează descoperirea, Ian Tattersall de la American Museum of Natural History in New York afirmă despre „Craniul 5” că este „cu siguranţă unul dintre cele mai importante cranii descoperite vreodată”.

„Dat fiind că este cel mai complet craniu de Homo timpuriu descoperit vreodată, va deveni emblematic pentru Dmanisi, pentru cel mai timpuriu Homo erectus şi pentru modul în care am devenit oameni”, a mai spus dr. White.

Situl de Dmanisi continuă să ascundă şi alte secrete, alţi 50.000 de metri pătraţi de pământ aşteptând încă să fie excavaţi. „Dmanisi ar putea fi o capsulă a timpului care conservă un sistem de acum 1,8 milioane de ani. Pot spune cu siguranţă că mai avem multe de descoperit”, a concluzionat Lordkipanidze.

Surse: New York Times, The Guardian, Science