Au făcut oamenii vreodată ceva bun în privinţa încălzirii globale? Ei bine, da: o măsură luată cu decenii în urmă a încetinit procesul

Cloro-fluoro-carbonii (CFC) sunt substanţe gazoase care, în urmă cu un sfert de secol, erau utilizate peste tot în lume ca gaze de propulsie în spray-uri şi la fabricarea aparatelor de răcit.

Aceste substanţe nu numai că distrug stratul de ozon (acesta fiind motivul pentru care au fost interzise), dar au şi un puternic efect de seră, amplificând reţinerea căldurii în atmosferă şi contribuind astfel la creşterea globală a temperaturilor.

• Cercetătorii testează pentru prima dată pe oameni o tehnică de resetare celulară
• De ce unii oameni reacționează mai bine la medicamentele pentru obezitate?

Interzicerea lor, la sfârşitul anilor 1980, ar fi corelată cu o „pauză” sau încetinire a creşterii temperaturilor la mijlocul anilor 1990, susţin autorii unui studiu publicat în jurnalul Nature Geoscience.

Oamenii de ştiinţă au observat că procesul de creştere a temperaturilor la nivel global s-a încetinit, în ciuda faptului că a crescut concentraţia de dioxid de carbon în  atmosferă, dar nu au reuşit până acum să explice îm mod convingător acest paradox, deşi au emis mai multe teorii.

Acum, cercetările realizate de experţi de la Universitatea Oxford sugerează că interzicerea CFC-urilor ar fi putut fi cauza acestui fenomen.

Ei au analizat corelaţiile statistice dintre creşterea temperaturilor şi ritmul creşterii concentraţiei gazelor de seră în atmosfera Pământului, între anii 1880 şi 2010; au constatat că modificarea ratei de încălzire este legată de anumite acţiuni specific umane, care afectează concentraţia gazelor  cu efect de seră.

 Astfel, rata încălzirii a scăzut în cursul ambelor războaie mondiale şi al Marii Depresiuni Economice.

De asemenea, Protocolul de la Montreal, semnat în 1987 de 46 de ţări, care s-au angajat să renunţe la utilizarea CFC-urilor, a avut un impact asupra temperaturilor globale.

Interzicerea CFC-urilor a ajutat la „repararea”, într-o oarecare măsură, a stratului de ozon deasupra Antarcticii, dar a avut ca efect şi o încetinire a procesului de încălzire globală. 

Aceste gaze au un efect de seră foarte puternic – de 10.000 de ori mai intens decât al dioxidului de carbon – şi pot persista în  atmosferă până la 100 de ani. Astfel, eliminarea lor a jucat un rol esenţial în încetinirea încălzirii.

Nu este singurul factor care a contribuit la reducerea încălzirii globale, deoarece procesul este foarte complex, cu multe variabile. (Astfel, o reducere a emisiilor de metan, survenită mai recent, ar fi contribuit, de asemenea, la încetinirea procesului de încălzire, metanul fiind şi el un gaz cu efect de seră puternic).

Totuşi, spun autorii studiului, eliminarea CFC-urilor a avut un impact semnificativ asupra vitezei cu care au crescut temperaturile: fără această măsură, temperaturile medii la nivel global ar fi putut fi azi cu 0,1 grade Celsius mai mari – o diferenţă care pare mică, dar care, la nivelul întregii planete, ar avea efecte semnficative.

Sursa: BBC News