Home » D:News » Descoperire neaşteptată: cum ne ajută fiinţele care trăiesc în corpul nostru să luptăm împotriva cancerului

Descoperire neaşteptată: cum ne ajută fiinţele care trăiesc în corpul nostru să luptăm împotriva cancerului

Descoperire neaşteptată: cum ne ajută fiinţele care trăiesc în corpul nostru să luptăm împotriva cancerului
Publicat: 25.11.2013
Bacteriile care populează intestinele ajută chimioterapia, făcând-o să devină mai eficientă, potrivit unui studiu publicat în revista Science, informează AFP.

Aceste concluzii destul de uimitoare, deşi formulate în urma unui studiu pe şoareci, ar putea avea aplicaţii practice pentru pacienţi, potrivit autorilor acestui studiu.

Cercetătorii francezi, coordonaţi de Laurence Zitvogel, profesor la Institutul Gustave Roussy, alături de colegii lor de la Institutul Pasteur, au demonstrat că flora intestinală stimulează reacţiile imunitare pentru a combate cancerul în timpul unui tratament pe bază de ciclofosfamidă (CTX), unul dintre cele mai utilizate medicamentele din chimioterapie, împotriva cancerului mamar, a limfomului şi a anumitor tipuri de cancer cerebral.

Eficienţa acestui medicament depinde parţial de capacitatea acestuia de a antrena trecerea anumitor bacterii intestinale în fluxul sangvin şi în ganglioni. Odată ajunse în ganglionii limfatici, aceste bacterii (din grupul „Gram negativ”) stimulează noi reacţii de apărare imunitară care ajută organismul să lupte mai bine contra tumorilor canceroase.

Flora intestinală – sau „microbiotă intestinală” -, compusă din 100.000 de miliarde de bacterii, exercită funcţii cruciale pentru sănătatea oamenilor, cum ar fi descompunerea alimentelor ingerate pentru o mai bună absorbţie intestinală şi un metabolism optimal.

Aceste miliarde de bacterii, care colonizează intestinul încă de la naştere, joacă un rol cheie şi în maturizarea apărării imunitare.

La început, un efect secundar al tratamentului (tulburări digestive, inflamaţii) favorizează acea trecere a câtorva bacterii în fluxul sangvin, perturbând bariera intestinală.

Odată ajunse în circulaţie, bacteriile provoacă o reacţie de apărare imunitară, care duce la activarea unor celule, limfocitele T, diferite de cele mobilizate de chimioterapie.

„În mod surprinzător, reacţia imunitară îndreptată contra acestor bacterii îl va ajuta pe pacient să lupte şi mai bine împotriva tumorii, stimulând noi apărări imunitare”, a explicat Laurence Zitvogel.

După ce aceste bacterii „benefice” au fost identificate, „ar trebui să putem să furnizăm organismului foarte repede mai multe substanţe, mai ales prin pro- sau prebiotice şi sau o alimentaţie specifică„, a adăgat această specialistă în imunologie.

În aceeaşi revistă, Noriho Iida şi Giorgio Trinchieri de la National Cancer Institute din Maryland au arătat că flora intestinală stimulează efectele tratamentelor antitumorale (imunoterapie, medicamente pe bază de cisplatină).

La şoarecii debarasaţi de toate aceste bacterii intestinale, eficienţa tratamentului scade.

Oamenii de ştiinţă sugerează astfel că anumite antibiotice utilizate în timpul chimioterapiei ar putea anula efectul benefic al acestor bacterii.

Surse: Mediafax, New Scientist

Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Cercetătorii folosesc genele organismului pentru a trata afecțiuni rare ale pielii
Cercetătorii folosesc genele organismului pentru a trata afecțiuni rare ale pielii
Doi pacienți cu Alzheimer au reușit să învingă boala printr-un stil de viață sănătos
Doi pacienți cu Alzheimer au reușit să învingă boala printr-un stil de viață sănătos
Margot Wölk, degustătoarea mâncărurilor lui Hitler
Margot Wölk, degustătoarea mâncărurilor lui Hitler
Misterul unuia dintre cele mai fascinante fenomene cosmice, la un pas de a fi rezolvat
Misterul unuia dintre cele mai fascinante fenomene cosmice, la un pas de a fi rezolvat
Schimbările climatice micșorează balenele cenușii din Pacific
Schimbările climatice micșorează balenele cenușii din Pacific
Cine a fost „Cenuşăreasa sovietică”, prima femeie care a văzut Pământul din spaţiu în urmă cu 60 de ani – VIDEO
Cine a fost „Cenuşăreasa sovietică”, prima femeie care a văzut Pământul din spaţiu în urmă cu 60 de ani – VIDEO
Un italian este primul pacient din Europa cu febră Oropouche
Un italian este primul pacient din Europa cu febră Oropouche
Jocurile Olimpice de la Paris, păzite de cea mai mare tabără militară din Europa de după Al Doilea Război Mondial
Jocurile Olimpice de la Paris, păzite de cea mai mare tabără militară din Europa de după Al Doilea Război Mondial
Curtea Supremă din Statele Unite a decis! Femeile pot continua să primească pastila de avort prin poştă
Curtea Supremă din Statele Unite a decis! Femeile pot continua să primească pastila de avort prin poştă
Premii record la Wimbledon și ceremonie de adio pentru Andy Murray
Premii record la Wimbledon și ceremonie de adio pentru Andy Murray
Cine a fost omul de stat român „mai mai mare decât Woodrow Wilson, Lloyd George sau George Clemenceau”?
Cine a fost omul de stat român „mai mai mare decât Woodrow Wilson, Lloyd George sau George Clemenceau”?
A fost găsită o genă care ajută celulele canceroase să se răspândească în tot corpul
A fost găsită o genă care ajută celulele canceroase să se răspândească în tot corpul
Astronauții NASA caută organisme vii pe exteriorul Stației Spațiale Internaționale
Astronauții NASA caută organisme vii pe exteriorul Stației Spațiale Internaționale
Regele Carol al II-lea și războiul: „Scăparea de astăzi poate fi foarte scump plătită mâine”
Regele Carol al II-lea și războiul: „Scăparea de astăzi poate fi foarte scump plătită mâine”
Erik Weihenmayer, prima persoană nevăzătoare care a cucerit Everestul
Erik Weihenmayer, prima persoană nevăzătoare care a cucerit Everestul
Louis Camuti, Doctorul pisicilor. Primul veterinar al felinelor
Louis Camuti, Doctorul pisicilor. Primul veterinar al felinelor
Insomnia cronică este legată de alimentele ultraprocesate, indică un studiu
Insomnia cronică este legată de alimentele ultraprocesate, indică un studiu
Dezvoltarea substanței albe din creier, influențată de căldura și frigul de la începutul vieții
Dezvoltarea substanței albe din creier, influențată de căldura și frigul de la începutul vieții