Lăsaţi copilaşii să se joace cu mâncarea şi să se murdărească, spun specialiştii. Care este avantajul acestei activităţi?

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Cercetătorii de la Universitatea Iowa au studiat modul în care copiii de 16 luni învaţă numele unor materii non-solide, precum terci de ovăz sau lipici. Cercetări anterioare arătaseră că, la această vârstă, copiii învaţă mai uşor numele obiectelor solide, deoarece le pot identifica mai uşor pe baza mărimii şi formei lor constante. În schimb, materiile fluide, care îşi schimbă forma, sunt mai dificil de recunoscut.

Acest nou studiu a arătat că, atunci când copiii au de-a face cu un context cu care sunt familiarizaţi – precum momentul mesei – ei pot învăţa mai uşor numele unor materii non-solide, cu condiţia să fie lăaţi să interacţioneze intens cu acestea. 

Larissa Samuelson, profesor de psihologie la Universitatea Iowa, care studiază de mai mulţi ani modul în care copiii asociază cuvintele cu obiectele, spune că efectul este şi mai puternic dacă respectivii copiii sunt aşezaţi în scaunele înalte în care stau de obicei atunci când mănâncă, deoarece se găsesc într-un loc familiar şi acest lucru îi ajută să îşi amintească şi să utilizeze cunoştinţele pe care le au deja despre materiile non-solide.

Cercetătorii au testat copii de 16 luni, oferindu-le acestora 14 tipuri de materii non-solide (majoritatea alimente, preucm sos de mere, budincă, suc şi supă); le-au prezentat aceste materii copiilor, dându-le nume inventate, precum dax sau kiv. 

Un minut mai târziu, le-au prezentat aceleaşi lucruri, dar în forme şi mărimi diferite, cerându-le să le identifice.

Pentru a îndeplini această sarcină, copiii trebuiau să treacă dincolo de simpla recunoaştere a formei şi mărimii şi să exploreze textura şi alte caracteristici ale amestecurilor respective, pentru a le identifica şi denumi corect.

Deloc surprinzător, mulţi copii au îndeplinit această sarcină în felul lor – vârîndu-şi mâinile în alimente, ducându-le la gură, aruncând cu ele  – pentru a se familiariza cu ele, a înţelege din ce sunt făcute şi a le putea apoi asocia cu numele propuse  de cercetători.

Copiii care interacţionau cel mai intens cu alimentele au fost mai înclinaţi să le identifice corect pe baza texturii lor şi să le denumească, au arătat rezultatele studiului, publicate în Developmental Science.

Interacţionând cu produsele, în felul lor, copii obţin informaţii despre ele prin aceste acşiouni – exlică Larissa Samuelson – iar această informaţie poate fi folosită mai târziu, stimulând învăţarea de lucruri noi.

Sursa: EurekAlert!