Prima pagină D:News

Cetele junilor din Mărginimea Sibiului — o tradiţie veche de sute de ani a devenit atracţie turistică (GALERIE FOTO)

Redactia Descopera.ro | 12.24.2013 | ● Vizualizări: 404
Sărbătorile de iarnă au un farmec aparte în satele din Mărginimea Sibiului, unde localnicii păstrează tradiţii vechi de sute de ani, devenite, în ultimul timp, atracţie turistică     + zoom
Galerie foto (10)

Sărbătorile de iarnă au un farmec aparte în satele din Mărginimea Sibiului, unde localnicii păstrează tradiţii vechi de sute de ani, devenite, în ultimul timp, atracţie turistică. Un obicei foarte apreciat este cel al cetelor de juni care se îmbracă în costume populare şi colindă satele de Crăciun.

Mărginimea Sibiului, formată din 18 localităţi de munte, e cunoscută din timpuri vechi, mai ales pentru oierit. Zona este însă familiară publicului larg şi pentru păstrarea intactă a unor tradiţii şi costume populare moştenite de la strămoşi.

Sărbătorile de iarnă au un farmec aparte în această zonă, unde feciorii - tineri necăsătoriţi - se adună încă în aşa-numitele "cete ale junilor".

Începând de la Sfântul Nicolae, junii repetă colindele, având câte una aparte pentru preot şi pentru fete



Tradiţia spune că o ceată se constituie de la Sfântul Nicolae şi se împrăştie după Bobotează sau după Sfântul Ion, feciorii din ceată fiind "responsabili cu bunul mers al sărbătorilor de iarnă".

Muzeograful Carmina Maior de la Complexul Naţional Muzeal Astra din Sibiu a studiat ani la rând obiceiul cetelor de juni din Mărginimea Sibiului şi tradiţiile de sărbători din judeţ şi spune că, deşi în multe zone numărul tinerilor s-a redus drastic, cei care încă mai sunt în sat se adună în continuare la ceată. Chiar şi cei plecaţi în timpul anului revin în sat pe durata sărbătorilor de iarnă şi se alătură cetei.

"Ceata junilor sau butea junilor, cum se mai numeşte în unele locuri, este o tradiţie care încă se păstrează. Ceata se constituie de Sfântul Nicolae, atunci când sunt colindaţi toţi care se numesc Nicolae. Colindătorii primesc vin, lemne, mâncare. Apoi ceata îşi găseşte o gazdă - în ultimii ani primăriile sprijină aceste cete şi le oferă căminele culturale - şi aici se întrunesc, seară de seară, pentru a repeta colindele până în seara de Ajun. Sunt localităţi însă în care nu se adună decât cu câteva zile înainte de Crăciun, pentru că, de fapt, ei toţi ştiu colindele", explică muzeograful Carmina Maior.

Fiecare ceată are un jude - conducător, unul sau două ajutoare ale acestuia, un chelar - un tânăr care păstrează băutura şi mâncarea care se adună, după care vin membrii de rând.

Prin tradiţie, în seara de Ajun tinerii colindă întreg satul, pornind fie de la biserică, fie de la casa primarului sau de la casa preotului.

"Colindele lor sunt speciale. Au câte o colindă aparte pentru primar, pentru jude, pentru fetele de măritat. În fiecare casă se cântă o colindă generală, dar şi o colindă specială, în funcţie de casa în care se află", spune Carmina Maior.

Ea are şi o explicaţie pentru păstrarea intactă a acestei tradiţii: "Tradiţia, în general, ţine, se păstrează, este ceva plăcut, respectat pentru că nu era ceva supus unor reguli, nu erau obligaţi. Au acceptat, atunci când s-a intervenit de sus, doar acele lucruri care nu atingeau tradiţia. De exemplu, festivalul acela «Cântarea României» chiar a stimulat cumva cetele de juni să se reorganizeze, au stimulat mici echipe artistice. Le-a plăcut pentru că le oferea posibilitatea să-şi arate talentul în ţară, dar n-a ţinut mult. Nu au acceptat, în general, imixtiunea. Ce s-a impus şi nu se potrivea cu tradiţia nu a fost acceptat".

Întâlnirea junilor din Mărginime, o tradiţie din 1895, la Sălişte

Tot prin tradiţie, una care datează din 1895, în 28 decembrie toate cetele din Mărginimea Sibiului se strâng la cea mai mare întâlnire a junilor, în localitatea Sălişte, considerată a fi centrul spiritual al Mărginimii. Aici se organizează o petrecere mare, în mijlocul oraşului, unde fiecare ceată îşi prezintă colindele specifice, dar şi portul şi dansurile care, deşi au elemente comune, diferă de la sat la sat.

Primarul oraşului Sălişte, Horaţiu Răcuciu, spune că acolo ceata s-a constituit deja de la Sfântul Nicolae, iar pregătirile pentru petrecerea tradiţională din 28 decembrie sunt aproape gata.

"Vor veni, ca în fiecare an, cetele de juni din întreaga Mărginime, dar şi din anumite localităţi din judeţele Vâlcea şi Argeş. Programul va începe în acest an la Primărie şi va continua în centrul localităţii. Aici fiecare ceată îşi va prezenta portul şi dansurile", detaliază Horaţiu Răcuciu programul celei mai mari sărbători a junilor din Mărginimea Sibiului.

În fiecare an, obiceiurile de Crăciun şi întâlnirea junilor adună în Marginimea Sibiului câteva mii de turişti fascinaţi de colindele şi porturile populare de aici.

Judele cetei, deosebit de ceilalţi juni prin portul specific

Judele cetei din Sălişte este un tânăr de 23 de ani, Nicolae Voicu. El povesteşte că tot ce face la ceată a învăţat de la tatăl şi bunicul său, foşti membri ai cetelor de juni din Sălişte.

"Şi tata şi bunicul au fost membri ai cetelor. Am învăţat de la ei, iar acum mă bucur că pot duce mai departe această tradiţie. Este cel mai frumos obicei de Crăciun şi ne oferă posibilitatea să petrecem sărbătorile împreună", spune Nicolae Voicu.

El a fost jude la ceata din Sălişte şi anul trecut, dar ia parte la acest obicei de la 18 ani. Până şi portul popular are un rol extrem de important în ierarhia cetei, explică Nicolae.

"Căciulile junilor, purtate zilnic în toată această perioadă, sunt decorate cu pene de păun, flori albe şi tricolor, fiind uşor diferite în funcţie de ierarhie: judele are căciulă brumărie cu trei pene, ajutorul de jude are căciulă neagră cu două pene, iar restul junilor au căciuli negre cu o singură pană. Este ceva frumos şi ţinem cu toţii la aceste lucruri, ele ne caracterizează", povesteşte tânărul.

Junii renunţă la aceste căciuli abia de Sfântul Ion, după ce se colindă toate persoanele care se numesc Ion sau Ioana, când ceata de juni se desfiinţează, printr-o petrecere numită "spargere".

Un jude poate fi recunoscut după costumul popular, diferit de al celorlaţi atât prin căciula brumărie cât şi prin pieptarul alb, junii având pieptar nergu. După "rang" sunt îmbrăcate şi fetele, iar judeasa, partenera judelui, are cojoc alb, spre deosebire de celelalte fete.

Nicolae povesteşte că, la Sălişte, colindatul începe din casa sa, în noaptea de Ajun, se merge apoi la casa primarului, la protopop, la ceilalţi preoţi din localitate şi apoi prin restul satului.

Tradiţia junilor, respectată şi înainte de Revoluţie, dar acum are parte de promovare

În ziua de Crăciun, cei 14 membri ai cetei din Sălişte se îmbracă în costumele populare şi colindă în biserica mare din oraş, după care continuă colindatul prin localitate.

Unul dintre preoţii din Sălişte, Nicolae Bădilă, spune că întreaga comunitate participă la sărbătoare, în biserică având loc, în ziua de Crăciun, un adevărat spectacol, la care se cântă colinde, se spun poezii şi se împart dulciuri copiilor.

El povesteşte că este preot în Sălişte din 1987, iar tradiţia nu s-a schimbat deloc în aceşti ani.

"Am prins doi ani din vechiul regim la biserica din Sălişte. Acelaşi lucru se întâmpla de Crăciun şi atunci, acelaşi lucru se întâmplă şi acum. Lucrurile la noi nu s-au schimbat deloc. Ce s-a schimbat este publicitatea. Avem mai multă publicitate, interesul publicului faţă de ceea ce facem noi aici este mult mai mare în ultimii ani. Este benefic interesul publicului pentru că noi păstrăm o tradiţie extrem de veche, iar colindele ne-au reprezentat dintotdeauna pe noi, ca neam şi ca limbă. Mărginimea are datini frumoase, obiceiuri frumoase, iar în ultimii ani lumea este tot mai prezentă la acestea", afirmă preotul din Sălişte.

Şi la Jina, altă localitate a Mărginimii Sibiului, ceata de feciori s-a constituit încă de la Sfântul Nicolae şi se întâlneşte în căminul din localitate.

"S-au adunat băieţii, dar nu mai sunt atât de mulţi ca în alţi ani. Acum sunt până în 20 de participanţi la ceată, cel puţin până în momentul de faţă. Ei colindă întreg satul, spre deliciul turiştilor care vin în zonă. Oamenilor le place tare mult să-i audă, să vadă obiceiurile noastre de iarnă", spune Ioan Beschiu, primarul comunei Jina.

Într-o altă localitate, la Răşinari, ceata, deşi s-a constituit oficial, nu are niciun fel de activitate până în seara de Ajun, când feciorii vor colinda toate casele.

La colindat, feciorii primesc vin şi bucate cu care vor organiza mese în perioada dintre Crăciun şi Revelion, dar şi în noaptea de Anul Nou.

Cetele de juni participă şi la "Îngropatul anului" şi la "Udatul Ionilor", de Bobotează

Deşi cel mai important rol al cetei este de Crăciun, ea continuă să funcţioneze şi de Anul Nou, când se îngroapă anul. Atunci, tinerii de la ceată se strâng în centul satului şi dau foc la zdrenţe, cauciucuri şi paie pentru a "arde" anul care trece, cu toate relele lui. La Sălişte, de exemplu, în centrul oraşului se dă foc unui sicriu, simbolizând îngroparea anului.

Tradiţiile şi obiceiurile de iarnă nu se opresc însă nici aici. De Bobotează, în multe dintre localităţi se "botează" toate sursele de apă, toate fântânile.

"Introducerea apei curente în multe dintre localităţi a schimbat puţin din mersul lucrurilor, dar sunt localităţi unde se mai practică", explică muzeograful Carmina Maior.

Ea povesteşte că în satul Rod din Mărginime Boboteaza este un moment aparte, existând un obicei special.

"Preotul nu merge el din casă în casă. El stă acasă şi cineva care doreşte să-l primească se duce, îl ia de acasă şi îl însoţeşte la casa sa. Rude, vecini sau prieteni ai familiei respective asistă la momentul botezării şi, la final, preotul este invitat într-o altă casă, unde asistă alţi oameni şi aşa, din om în om, preotul este condus către fiecare casă. Este un fel de curtoazie faţă de preot. La Rod există şi un meniu special de Bobotează: salată de ridiche neagră cu ulei şi măsline, fasole frecată, murături şi leveş - pâine înmuiată în zeamă de varză, peste care se pune o tocană de ceapă făcută cu boia şi care se ţine la cald în cuptor până vine preotul. Nicodată leveşul nu e atât de bun ca de Bobotează", spune Carmina Maior.

Ea aminteşte că sărbătorile în Mărginimea Sibiului se încheie cu "Udatului Ionilor", obicei care are loc la Tălmăcel.

În ziua de Sfântul Ion, se împodobesc care trase de boi, în care se urcă "junesele", adică fetele nemăritate din sat, se împodobesc caii, pe care merg călare feciorii, şi, sub îndrumarea cetei, toate persoanele care se numesc Ion sau Ioana sunt botezate în râul din localitate.

Anual, evenimentul strânge mii de turişti veniţi din întreaga ţară şi chiar din străinătate pentru a vedea frumuseţea porturilor populare, a muzicii şi a dansurilor tradiţionale.

De la tradiţie la atracţie turistică, menţionată chiar în ofertele pensiunilor

Cetele de juni din Mărginime sunt chiar şi o atracţie turistică în ultimii ani, mai multe pensiuni din zonă trecând în ofertele de Crăciun şi faptul că vor fi vizitate de aceşti colindători.

"Turiştilor le plac cetele de juni. Le place portul, le plac straiele şi le plac colindele. Sunt colinde speciale, culese de la noi din zonă, în fiecare sat altele. Cum să nu le placă turiştilor? Oamenii vin la noi să vadă ceea ce nu pot vedea la televizor şi să audă colinde pe care nu le pot auzi pe toate posturile. Foc în curte, cozonac şi vin fiert - asta înseamnă la noi Crăciunul. Şi anul trecut au fost junii la noi la colindat şi vor veni şi anul acesta. Îi omenim cu cozonac şi vin şi, în fiecare an, i-am rugat să cânte mai multe colinde", explică Lorena Ambrosie, administratorul unei pensiuni de patru margarete din Sibiel.

Multe dintre pensiunile din întreaga Mărginime mizează pe prezenţa colindătorilor în noaptea de Crăciun, cele mai multe dintre ele fiind complet rezervate de sărbători.

Sursa: Mediafax / Fotograf: Ovidiu Dumitru Matiu/Mediafax Foto