Home » D:News » Catastrofa care pândeşte Europa: riscăm să ne confruntăm cu o scădere a resurselor de hrană

Catastrofa care pândeşte Europa: riscăm să ne confruntăm cu o scădere a resurselor de hrană

Publicat: 14.01.2014
Moartea în masă a albinelor din Europa şi Statele Unite este un fenomen tragic cunoscut de ceva timp. Scăderea populaţiilor de albine ameninţă producţia anumitor recolte care depind de polenizare. Acum, însă, noi cercetări vin să ne demonstreze cât de grav este, de fapt, fenomenul în Europa.

În studiul realizat pe 41 de ţări, oamenii de ştiinţă au descoperit că între 2005 şi 2010 cererea pentru aşa numitele „servicii de polenizare” a crescut de aproximativ 5 ori mai repede decât oferta. În Marea Britanie, statistica indică faptul că, în prezent, există suficienţi stupi pentru a face faţă doar la un sfert din cereri. Iar situaţia este similară la nivel european. În prezent, numărul de stupi existenţi nu poate să asigure mai mult de 50% din cererea de polenizare. În total, aproape jumătate dintre statele studiate au deficite în acest domeniu. 

„Dacă nu acţionăm acum, în câţiva ani ne vom confrunta cu o catastrofă”, a declarat cercetătorul Simon Potts de la Universitatea Reading, din Marea Britanie. 

De ce nu ne-am confruntat deja cu o catastrofă de acest gen? Deoarece „polenizatorii sălbatici” (bondarii, sirfidele şi alte animale similare) ne-au fost de ajutor. Asta este vestea bună. În schimb, cea rea este că oamenii de ştiinţă deţin foarte puţine informaţii referitoare la aceste creaturi sălbatice şi la obiceiurile lor de polenizare. Mai mult, s-ar putea ca şi albinele sălbatice să fie expuse la acelaşi risc ca cele crescute de om. 

„Studii recente au demonstrat un declin pe scară largă la nivelul diversităţii polenizatorilor sălbatici din Europa ca urmare a unei combinaţii între intensificarea agriculturii, degradarea habitatului, schimbări climatice şi răspândire de boli şi paraziţi”, au notat specialiştii. 

Nu doar scăderea dramatică a numărului de albine din ultimii 7 ani a dus la acest fenomen. Chiar şi acum când albinele dispar, nivelul de pământ cultivat a crescut. În total, cantitatea de teren agricol destinat culturilor care depind de albine a crescut cu 300% din 1961.

Parţial, acesta este un rezultat al dezvoltării de biocombustibili din ultimul deceniu. Fermierii au început să planteze porumb, rapiţă şi alte cereale similare care servesc drept materie primă pentru etanol şi biodisel, cu scopul de a înlocui combustibilul fosil. Însă, atunci când agriculrorii pregătesc terenurile pentru culturi, ei elimină multe dintre florile sălbatice şi alte plante cu polen de care se folosesc albinele. Slăbite din cauza lipsei de hrană, albinele devin mai sensibile la boli şi pesticide. Acest lucru contribuie la apariţia Sindromului Depopulării Coloniilor de albine, când toate albinele dintr-o colonie mor subit. Supravieţuirea albinelor necesare pentru polenizarea culturilor alimentare depinde, parţial, de modul în care terenurile vor fi rezervate pentru biocombustibil, au mai declarat cercetătorii. 

Sursa: Quartz
Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Ciudata personalitate a doctorului Carol Davila
Ciudata personalitate a doctorului Carol Davila
James Vanderbilt și filmul care l-a pus la încercare: de ce „Nuremberg” a fost cel mai greu scenariu al carierei sale
James Vanderbilt și filmul care l-a pus la încercare: de ce „Nuremberg” a fost cel mai greu scenariu al carierei sale
Inteligența Artificială de la Google arată milioane de răspunsuri greșite în fiecare oră
Inteligența Artificială de la Google arată milioane de răspunsuri greșite în fiecare oră
Chiar și dietele eșuate pot aduce beneficii pe termen lung pentru sănătate, arată un studiu
Chiar și dietele eșuate pot aduce beneficii pe termen lung pentru sănătate, arată un studiu
O infecție neobișnuită a făcut-o pe o femeie să strănute viermi
O infecție neobișnuită a făcut-o pe o femeie să strănute viermi
Test de cultură generală. Cât de des ar trebui spălați blugii?
Test de cultură generală. Cât de des ar trebui spălați blugii?
Cele mai „înfometate” găuri negre din Univers rămân fără „hrană”, arată un nou studiu
Cele mai „înfometate” găuri negre din Univers rămân fără „hrană”, arată un nou studiu
Tinerii nu mai știu cum să dezbată idei din cauza Inteligenței Artificiale, arată un studiu
Tinerii nu mai știu cum să dezbată idei din cauza Inteligenței Artificiale, arată un studiu
Se împlinesc 187 de ani de la nașterea primului rege al României
Se împlinesc 187 de ani de la nașterea primului rege al României
Ce să nu salvăm niciodată pe telefon? Foarte mulți oameni fac aceste greșeli!
Ce să nu salvăm niciodată pe telefon? Foarte mulți oameni fac aceste greșeli!
Joburile viitorului se văd din ce în ce mai clar, explică specialiștii
Joburile viitorului se văd din ce în ce mai clar, explică specialiștii
Pericolul nebănuit de la masa de Paște. Cum ne ferim ca să avem sărbători liniștite?
Pericolul nebănuit de la masa de Paște. Cum ne ferim ca să avem sărbători liniștite?
Cum poate fi primăvara cel mai bun moment pentru un nou început în viețile noastre?
Cum poate fi primăvara cel mai bun moment pentru un nou început în viețile noastre?
Oamenii de știință au rezolvat un mister vechi de 60 de ani despre valurile magnetice bizare de deasupra Lunii
Oamenii de știință au rezolvat un mister vechi de 60 de ani despre valurile magnetice bizare de deasupra Lunii
Henry F. Ruschmann, omul care a inventat sclipiciul dintr-un accident industrial
Henry F. Ruschmann, omul care a inventat sclipiciul dintr-un accident industrial
De ce se numește „partea îndepărtată” a Lunii și nu „partea întunecată”?
De ce se numește „partea îndepărtată” a Lunii și nu „partea întunecată”?
Efectele schimbărilor climatice persistă chiar și la stră-strănepoți, arată un nou studiu
Efectele schimbărilor climatice persistă chiar și la stră-strănepoți, arată un nou studiu
O linie genetică umană necunoscută a supraviețuit și s-a adaptat după sfârșitul erei glaciare
O linie genetică umană necunoscută a supraviețuit și s-a adaptat după sfârșitul erei glaciare