Când poate deveni nociv colesterolul bun, crescând riscul de probleme ale inimii?

Mii de oameni care suferă atacuri de inimă nu prezintă, spre surprinderea medicilor, niciunul dintre factorii de risc binecunoscuţi asociaţi cu bolile cardiovasculare, de exemplu niveluri nesănătoase de colesterol sau trigliceride. Cercetări recente arartă că „vinovaţii” ar putea fi alţii: trilioanele de microorganisme care trăiesc în intestinul uman.

Oamenii de vârstă mijlocie care înclină să vadă partea bună a lucrurilor au mai puţine probleme cu colesterolul, arată un studiu recent; mai exact, ei au niveluri mai ridicate de colesterol “bun”, despre care se crede că protejează organismuil împotriva bolilor cardiovasculare.

Un tratament experimental urmăreşte să dizolve depunerile de grăsimi din vasele de sânge, reducând astfel riscul de deces din cauza bolilor cardiovasculare.

Au cu 14% mai puţin colesterol faţă de cele ouate de găini în urmă cu un deceniu.

Potrivit experţilor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), colesterolul mare este unul dintre cei mai teribili ucigaşi din lume: face peste 17 milioane de victime în fiecare an.

Nivelurile ridicate de HDL-C inceteaza a mai avea un efect protector in fata bolilor vasculare daca sunt asociate unor niveluri mari ale proteinei C-reactive.

Un medic italian a pus diagnostice la peste 200 de personaje celebre din marile capodopere universale.

Conform teoriilor medicale acceptate până de curând, cu cât aveam un nivel mai crescut de HDL, supranumit şi colesterolul „bun”, cu atât riscul de apariţie a bolilor cardiovasculare era mai mic; prin urmare, creşterea nivelului de HDL ar fi trebuit un efect benefic asupra sănătăţii, spuneau specialiştii.

Un studiu realizat de oamenii de ştiinţă din Statele Unite, pe date referitoare la 1.415 adulţi, demonstrează că infuzia de ceai verde poate reduce considerabil nivelul lipoproteinelor cu densitate mică, cunoscute în limbajul familiar drept “colesterol rău”.

In hipotalamus a fost descoperit un mecanism capabil sa controleze nivelurile acestei molecule in sange.

Timp de decenii, oamenii au fost convinsi ca, daca mananca multe oua, se vor alege cu “colesterolul marit”. Dar un studiu recent, prezentat de cercetatorii britanici de la Universitatea din Surrey in publicatia Nutrition Bulletin a Fundatiei Britanice pentru Nutritie, arata cu totul altceva: consumul de oua are un efect nesemnificativ asupra nivelul de colesterol din organism.

Un nou studiu genetic confirma intr-un mod inechivocabil ca nivelurile plasmatice ridicate de lipoproteina (a), un al treilea tip de colesterol dupa cunoscutele LDL si HDL, stau la baza cresterii riscului bolii coronariene si infarctului miocardic.

Nu exista doar doua tipuri de colesterol, cel asa-numit “bun” (HDL) si cel “rau” (LDL), ci si o forma necunoscuta celor mai multi dintre noi, denumita oxicolesterol, chiar si mai nociv, capabil sa creasca semnificativ riscul de ateroscleroza.

Deşi la finalul secolului al XX-lea specialiştii credeau că persoanele care mănâncă mai mult de două ouă pe săptămână riscă să sufere o creştere a nivelului colesterolului, în ultimii ani experţii au început să combată acest mit. Acum, un nou studiu arată că adolescenţii care consumă mai multe ouă nu au parte de un colesterol seric mai mare, indiferent de nivelul activităţii fizice.

Oamenii de ştiinţă ştiu că dinozaurii făceau ouă, însă până acum era neclar ce se întâmpla după ce femela depunea ouăle: stătea peste ele, la fel ca păsările, sau le îngropa, aşa cum fac crocodilii?