Home » D:News » Bizarii „leneşi de apă”: oamenii de ştiinţă descifrează secretele unor creaturi misterioase

Bizarii „leneşi de apă”: oamenii de ştiinţă descifrează secretele unor creaturi misterioase

Mihaela Stanescu 03.15.2014
Bizarii „leneşi de apă”: oamenii de ştiinţă descifrează secretele unor creaturi misterioase
Azi, grupul leneşilor cuprinde doar un mic număr de specii, care trăiesc în copaci. Dar, în urmă cu milioane de ani, acest grup era mult mai divers, incluzând un număr de specii de leneşi acvatici, ale căror fosile au fost descoperite pe coasta vestică a Americii de Sud.

Spre deosebire de leneşii de azi, reprezentaţi prin doar câteva specii, toate arboricole, de talia unor maimuţe mici, grupul era, în Miocen şi Pliocen, acum 4-25 milioane de ani, mult mai bogat şi mai diversificat, cuprinzând, printre altele,  forme gigantice, ca leneşul uriaş, mare cât un elefant, şi forme ceva mai mici, înotătoare.

Aceşti leneşi acvatici, azi dispăruţi, erau mamifere ce-şi petreceau o mare parte a timpului în ape puţin adânci, în apropierea ţărmului, hrănindu-se cu vegetaţia de pe fundul mării.

Cum au devenit acvatice aceste mamifere? Cercetătorii de la Universitatea Sorbonne, Franţa, care au studiat fosilele, spun că aceste animale provin din forme terestre, care s-au adaptat treptat la viaţa în apă. Rezultatele studiului au fost publicate în Proceedings of the Royal Society B.

Specialiştii au studiat 5 specii fosile de leneşi acvatici, pentru a afla ce adaptări sunt asociate cu tranziţia de la viaţa pe uscat la cea acvatică.

De exemplu, aceşti leneşi de apă aveau oase mult mai dense decât ale animalelor de uscat, la fel de dense ca şi ale mamiferelor actuale care se hrănesc cu vegetaţie subacvatică, cum sunt lamantinii.

Începând de acum 8 milioane de ani, densitatea osoasă la nivelul tibiilor şi al coastelor a crescut, la leneşii acvatici, cu cca. 20% în 3 milioane de ani – o viteză relativ mare la scara evoluţiei, spun paleontologii. Oasele mai dense, deci mai grele, le permiteau să se scufunde cu mai multă uşurinţă până la fundul apei, unde creşteau plantele care le serveau drept hrană.

Trecerea de la viaţa terestră la cea acvatică s-a datorat, probabil, faptului că la acea vreme coasta Peru-ului, unde trăiau aceste animale, era deşertică, la fel ca azi; negăsind hrană pe uscat, leneşii au început să o caute în mare.

Dar şi strămoşii tereştri ai acestor leneşi aveau oase relativ dense comparativ cu ale altor animale, aşa că oamenii de ştiinţă cred că această densitate osoasă crescută servea unui anumit scop (încă neelucidat) şi în cadrul vieţii pe uscat şi că ar fi facilitat ulterior trecerea leneşilor la viaţa acvatică.

Leneşii acvatici au dispărut acum cca. 4 milioane de ani, cam în aceeaşi perioadă în care s-a încheiat formarea Istmului Panama, care a separat Oceanul Pacific de Marea Caraibelor. Ca urmare, apele de pe coasta vestică a Americii de Sud au devenit mult mai reci, ducând la dispariţia vegetaţiei submarine cu care se hrăneau leneşii acvatici. Aceştia au pierit fie ca urmare a pierderii resursei lor de hrană, fie pentru că ei înşişi nu s-au putut adapta la temperatura scăzută a apei. 

Sursa: Live Science

Cele mai noi articole
Asediul de la Zona 51 a fost o glumă, însă oficialii americani erau pregătiți să folosească forța letală
Asediul de la Zona 51 a fost o glumă, însă oficialii americani erau pregătiți să folosească forța letală
Un supraviețuitor de cancer a avut o infecție COVID-19 record de cel puțin 335 de zile
Un supraviețuitor de cancer a avut o infecție COVID-19 record de cel puțin 335 de zile
Prima rachetă spațială sud-coreeană a ratat plasarea unui satelit pe orbită
Prima rachetă spațială sud-coreeană a ratat plasarea unui satelit pe orbită
Psihiatru, despre efectele COVID-19: Ai grijă de mintea ta, poți s-o pierzi şi să nu ştii de ce
Psihiatru, despre efectele COVID-19: Ai grijă de mintea ta, poți s-o pierzi şi să nu ştii de ce
Primul om care a sărit cu paraşuta. Prima dată şi-a aruncat câinele
Primul om care a sărit cu paraşuta. Prima dată şi-a aruncat câinele
Țara din Europa unde portalurile de ştiri dezactivează comentariile celor care se opun vaccinării anti-COVID
Țara din Europa unde portalurile de ştiri dezactivează comentariile celor care se opun vaccinării anti-COVID
Peste 8 milioane de numere de telefon au fost portate în ultimii 13 ani
Peste 8 milioane de numere de telefon au fost portate în ultimii 13 ani
Un reactor nuclear din sudul Rusiei, oprit temporar. Ce s-a întâmplat?
Un reactor nuclear din sudul Rusiei, oprit temporar. Ce s-a întâmplat?
Mormântul Ceciliei Metella dezvăluie secrete despre rezistența betonului roman de-a lungul secolelor
Mormântul Ceciliei Metella dezvăluie secrete despre rezistența betonului roman de-a lungul secolelor
O nouă stare a materiei. Experimentele recente au dezvăluit formarea unor electroni cvadrupli
O nouă stare a materiei. Experimentele recente au dezvăluit formarea unor electroni cvadrupli
Descoperire neașteptată la granița magnetosferei Pământului. O cantitate imensă de energie este implicată
Descoperire neașteptată la granița magnetosferei Pământului. O cantitate imensă de energie este implicată
Autoritățile din SUA pregătesc o campanie de vaccinare pentru milioane de copii
Autoritățile din SUA pregătesc o campanie de vaccinare pentru milioane de copii
Un scafandru a descoperit o sabie a cruciaților
Un scafandru a descoperit o sabie a cruciaților
Delta Plus, o nouă mutaţie supravegheată îndeaproape
Delta Plus, o nouă mutaţie supravegheată îndeaproape
Bill Gates avertizează că „se apropie o uriaşă criză agricolă şi umanitară”
Bill Gates avertizează că „se apropie o uriaşă criză agricolă şi umanitară”
ONU, instituția care are ca scop „salvarea generațiilor viitoare de flagelul războiului”
ONU, instituția care are ca scop „salvarea generațiilor viitoare de flagelul războiului”
Un fizician susține că noul radiotelescop al Chinei ar putea detecta sonde extraterestre
Un fizician susține că noul radiotelescop al Chinei ar putea detecta sonde extraterestre
Unii oameni pot fi rezistenți genetic la COVID-19, afirmă cercetătorii în domeniu
Unii oameni pot fi rezistenți genetic la COVID-19, afirmă cercetătorii în domeniu