Home » D:News » Bizarii „leneşi de apă”: oamenii de ştiinţă descifrează secretele unor creaturi misterioase

Bizarii „leneşi de apă”: oamenii de ştiinţă descifrează secretele unor creaturi misterioase

Publicat: 15.03.2014
Bizarii „leneşi de apă”: oamenii de ştiinţă descifrează secretele unor creaturi misterioase
Azi, grupul leneşilor cuprinde doar un mic număr de specii, care trăiesc în copaci. Dar, în urmă cu milioane de ani, acest grup era mult mai divers, incluzând un număr de specii de leneşi acvatici, ale căror fosile au fost descoperite pe coasta vestică a Americii de Sud.

Spre deosebire de leneşii de azi, reprezentaţi prin doar câteva specii, toate arboricole, de talia unor maimuţe mici, grupul era, în Miocen şi Pliocen, acum 4-25 milioane de ani, mult mai bogat şi mai diversificat, cuprinzând, printre altele,  forme gigantice, ca leneşul uriaş, mare cât un elefant, şi forme ceva mai mici, înotătoare.

Aceşti leneşi acvatici, azi dispăruţi, erau mamifere ce-şi petreceau o mare parte a timpului în ape puţin adânci, în apropierea ţărmului, hrănindu-se cu vegetaţia de pe fundul mării.

Cum au devenit acvatice aceste mamifere? Cercetătorii de la Universitatea Sorbonne, Franţa, care au studiat fosilele, spun că aceste animale provin din forme terestre, care s-au adaptat treptat la viaţa în apă. Rezultatele studiului au fost publicate în Proceedings of the Royal Society B.

Specialiştii au studiat 5 specii fosile de leneşi acvatici, pentru a afla ce adaptări sunt asociate cu tranziţia de la viaţa pe uscat la cea acvatică.

De exemplu, aceşti leneşi de apă aveau oase mult mai dense decât ale animalelor de uscat, la fel de dense ca şi ale mamiferelor actuale care se hrănesc cu vegetaţie subacvatică, cum sunt lamantinii.

Începând de acum 8 milioane de ani, densitatea osoasă la nivelul tibiilor şi al coastelor a crescut, la leneşii acvatici, cu cca. 20% în 3 milioane de ani – o viteză relativ mare la scara evoluţiei, spun paleontologii. Oasele mai dense, deci mai grele, le permiteau să se scufunde cu mai multă uşurinţă până la fundul apei, unde creşteau plantele care le serveau drept hrană.

Trecerea de la viaţa terestră la cea acvatică s-a datorat, probabil, faptului că la acea vreme coasta Peru-ului, unde trăiau aceste animale, era deşertică, la fel ca azi; negăsind hrană pe uscat, leneşii au început să o caute în mare.

Dar şi strămoşii tereştri ai acestor leneşi aveau oase relativ dense comparativ cu ale altor animale, aşa că oamenii de ştiinţă cred că această densitate osoasă crescută servea unui anumit scop (încă neelucidat) şi în cadrul vieţii pe uscat şi că ar fi facilitat ulterior trecerea leneşilor la viaţa acvatică.

Leneşii acvatici au dispărut acum cca. 4 milioane de ani, cam în aceeaşi perioadă în care s-a încheiat formarea Istmului Panama, care a separat Oceanul Pacific de Marea Caraibelor. Ca urmare, apele de pe coasta vestică a Americii de Sud au devenit mult mai reci, ducând la dispariţia vegetaţiei submarine cu care se hrăneau leneşii acvatici. Aceştia au pierit fie ca urmare a pierderii resursei lor de hrană, fie pentru că ei înşişi nu s-au putut adapta la temperatura scăzută a apei. 

Sursa: Live Science

Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
O nouă specie de tardigradă a fost găsită în dunele de nisip din Finlanda
O nouă specie de tardigradă a fost găsită în dunele de nisip din Finlanda
Mumificarea la egiptenii antici nu a fost niciodată menită să păstreze corpurile, dezvăluie o nouă expoziție
Mumificarea la egiptenii antici nu a fost niciodată menită să păstreze corpurile, dezvăluie o nouă expoziție
Virgiliu, poetul preferat al romanilor
Virgiliu, poetul preferat al romanilor
OMS a elaborat o nouă listă de agenți patogeni care ar putea declanșa epidemii sau pandemii
OMS a elaborat o nouă listă de agenți patogeni care ar putea declanșa epidemii sau pandemii
Atomii de aur ar putea debloca reacții organice necesare tehnologiilor din viitor
Atomii de aur ar putea debloca reacții organice necesare tehnologiilor din viitor
Cum să te trezești mai bine dimineața? Iată patru pași simpli de urmat
Cum să te trezești mai bine dimineața? Iată patru pași simpli de urmat
Un mesaj în sticlă găsit în Scoția este printre cele mai vechi descoperite vreodată
Un mesaj în sticlă găsit în Scoția este printre cele mai vechi descoperite vreodată
Recomandarea de opt pahare de apă pe zi, excesivă pentru majoritatea oamenilor, arată un studiu
Recomandarea de opt pahare de apă pe zi, excesivă pentru majoritatea oamenilor, arată un studiu
O nouă specie de dinozaur a fost descoperită în Geoparcul Internațional UNESCO Țara Hațegului
O nouă specie de dinozaur a fost descoperită în Geoparcul Internațional UNESCO Țara Hațegului
Aron Pumnul, profesorul care i-a marcat tinereţea lui Mihai Eminescu. A fost urmărit de autorităţile maghiare
Aron Pumnul, profesorul care i-a marcat tinereţea lui Mihai Eminescu. A fost urmărit de autorităţile maghiare
Obiecte care i-au aparținut lui Marilyn Monroe, scoase la licitație
Obiecte care i-au aparținut lui Marilyn Monroe, scoase la licitație
Romsilva pune la vânzare peste 30.000 de pomi de Crăciun
Romsilva pune la vânzare peste 30.000 de pomi de Crăciun
O femeie din Mexic a fost tranșată pentru organe de un bărbat cunoscut pe Internet
O femeie din Mexic a fost tranșată pentru organe de un bărbat cunoscut pe Internet
Un elev american a descoperit o mare farsă pe Wikipedia
Un elev american a descoperit o mare farsă pe Wikipedia
Dormitul cu lumina artificială crește riscul de diabet, arată noi cercetări
Dormitul cu lumina artificială crește riscul de diabet, arată noi cercetări
Cât de frig era, de fapt, în era glaciară? Viermii de pământ dezvăluie răspunsul
Cât de frig era, de fapt, în era glaciară? Viermii de pământ dezvăluie răspunsul
Astronomii au creat cea mai detaliată hartă a Universului de până acum
Astronomii au creat cea mai detaliată hartă a Universului de până acum
O lună misterioasă din Sistemul Solar ar putea fi cheia pentru găsirea vieții extraterestre
O lună misterioasă din Sistemul Solar ar putea fi cheia pentru găsirea vieții extraterestre