Avertisment pentru femeile însărcinate: o acţiune simplă poate afecta sistemul imunitar al bebeluşilor! Ce trebuie evitat

Microbii reprezintă forma de viaţă care domină Terra. Organismele bacteriene care trăiesc pe planeta noastră le depăşesc numeric pe toate celelalte la un loc. Microbii nu domină doar planeta, însă, ci şi pe noi, oamenii. Puţini ştiu că în corpul fiecăruia dintre noi există de 10 ori mai multe celule microbiene decât celule care compun organismul uman, iar numărul genelor microbiene îl depăşeşte de 150 de ori pe cel al genelor umane. Toate aceste fiinţe care trăiesc în…

Fiecare om adăposteşte, pe suprafaţa şi în interiorul corpului său, trilioane de microorganisme, care au un rol esenţial în funcţionarea organismului uman. Oamenii de ştiinţă au făcut primul pas al unui efort ştiinţific global pentru a înţelege cum sunt alcătuite şi cum funcţionează aceste comunităţi de fiinţe microscopice, care ne controlează viaţa.

Probioticele nu sunt noi, însă ceea ce este nou este statutul de „vedetă” în alimentaţie, pe care acestea l-au căpătat în ultimii ani. Majoritatea oamenilor a auzit de acest termen în numeroase reclame la iaurt, suplimente nutritive şi chiar la produse cosmetice ce conţin probiotice.

Cândva, demult, dintr-un grup străvechi de reptile au evoluat primele mamifere. Cele mai avansate forme din acest grup sunt considerate primatele – grup căruia îi aparţinem şi noi, oamenii. În cursul evoluţiei, am dobândit tot felul de caracteristici – anatomice, comportamentale ş.a. – care reprezintă tot atâtea adaptări. Dar, la un moment, dat, unele dintre aceste particularităţi „nu ne-au mai trebuit”, căci modul nostru de viaţă se schimbase. Şi totuşi, mai păstrăm…

De ce unii oameni tind să fie zvelţi, iar alţii - să se îngraşe? În bună măsură, e vorba despre comunitatea de microorganisme din intestin, care joacă un rol important în metabolism. Un studiu nou, realizat pe şoareci, arată, de asemenea, că transferul bacteriilor intestinale de la un individ la altul poate, în anumite condiţii, să „transfere” şi tendinţa spre zvelteţe.

Despre legătura dintre creier şi „burtă”, oamenii ştiu de multă vreme. Anxietatea ne poate provoca dureri abdominale, greaţă ori diaree, depresia ne modifică apetitul, frica poate produce şi ea simptome gastrointestinale, uneori violente. Dar multă vreme oamenii de ştiinţă au crezut că această comunicare merge într-un singur sens: creierul trimite semnale „în jos” tractului digestiv. Abia de câteva decenii, cercetătorii au început să înţeleagă că e vorba despre o…

După toate discuţiile din ultima vreme legate de modul în care bacteriile intestinale ne afectează sănătatea, pare că ele ar fi responsabile de modul în care funcţionează corpul. Cu toate acestea, şi noi avem un cuvânt important de spus la acest capitol prin ceea ce mâncăm. Pentru prima dată, oamenii de ştiinţă au reuşit să arate pe subiecţi umani că dieta poate schimba compoziţia microbiană din intestin, afectând funcţiile bacteriilor. Studiul face un prim pas spre identificarea…

Mii de oameni care suferă atacuri de inimă nu prezintă, spre surprinderea medicilor, niciunul dintre factorii de risc binecunoscuţi asociaţi cu bolile cardiovasculare, de exemplu niveluri nesănătoase de colesterol sau trigliceride. Cercetări recente arartă că „vinovaţii” ar putea fi alţii: trilioanele de microorganisme care trăiesc în intestinul uman.

Vă provoc să ghiciţi! Dacă n-aţi ghicit, este pentru că, lungă vreme, lumea ştiinţifico-medicală i-a acordat prea puţină atenţie, mai ales în comparaţie cu interesul de care se bucură creierul nr. 1, acela pe care-l ştim cu toţii. Cel de-al doilea creier al nostru ar fi... sistemul digestiv.

Peste 700 de tipuri de bacterii au fost descoperite în laptele matern în cursul unui studiu recent, care a arătat, de asemenea, că această compoziţie microbiană se schimbă pe măsură ce bebeluşul creşte şi că dimensiunile corpului mamei şi modul în care a născut afectează bacteriile din lapte.

Microorganismele care trăiesc în intestinul uman – aşa-numitul microbiom intestinal – reprezintă un amestec de sute de specii de bacterii şi alte entităţi microscopice, cu roluri esenţiale – deşi încă puţin înţelese – în starea de sănătate a organismului uman. Recent, cercetătorii au descoperit, cu surprindere, că şi artrita reumatoidă, o boală autoimună, este corelată cu prezenţa, în proporţie ridicată, a unui anumite specii de bacterie în intestin.

Fermierii folosesc de câteva decenii antibiotice pentru a face vacile, porcii şi curcanii să se îngraşe mai repede. Acum, oamenii de ştiinţă susţin că folosirea antibioticelor în primii ani de viaţă contribuie la îngrăşarea copiilor. Cercetătorii afirmă că aceste medicamente schimbă compoziţia populaţiei bacteriene din stomac atunci când copiii se află într-o etapă crucială a procesului de dezvoltare, efectul fiind unul de lungă durată.