Prima pagină D:News

Sindromul savantului. Povestea bărbatului care s-a transformat într-un matematician de geniu după ce a fost lovit la cap

Roxana Ruscior 05.07.2014 | ● Vizualizări: 1398
Sindromul savantului. Povestea bărbatului care s-a transformat într-un matematician de geniu după ce a fost lovit la cap     (Foto: Shutterstock) + zoom
Galerie foto (1)

În anul 2002, Jason Padgett, un vânzător de mobilă din Tacoma, statul Washington, a fost bătut de mai mulţi indivizi într-o noapte, când ieşea dintr-un bar. Traumatismul cranian grav l-a transformat însă într-un adevărat geniu al matematicii, schimbându-i viaţa pentru totdeauna.

Jason nu era deloc interesat de matematică sau de alte ştiinţe, dar, în urma acelor lovituri la cap, a început să vadă toate obiectele din jur ca pe structuri matematice. Acum, totul este pentru el o succesiune de forme geometrice diferite, unghiuri şi forme.

Traumatismul a deblocat, se pare, o zonă a creierului său responsabilă cu gândirea matematică. Jason, care şi-a publicat în acest an autobiografia, este una din puţinele persoane care dezvoltă „sindromul savantului” în urma unor grave lovituri la cap sau a unei boli.

Alţi oameni au devenit muzicieni talentaţi sau au căpătat diferite abilităţi artistice. Puţini însă s-au transformat în matematicieni geniali, cum s-a întâmplat cu Jason.



Cercetătorii au analizat cazul lui, pentru a observa ce zone ale creierului au fost modificate. Ei spun că este posibil ca asemenea abilităţi să zacă ascunse în orice creier uman, fără să se manifeste.

Jason îşi aminteşte că în noaptea atacului, când a fost lovit, a văzut o străfulgerare puternică de lumină. Câteva zile mai târziu, a început să sufere de anxietate, dar a observat că lumea parcă arăta altfel.

Vederea lui se schimbase, vedea imaginile pixelate şi ca o succesiune rapidă de cadre unite printr-o linie. În acelaşi timp, a început să deseneze cu o precizie uimitoare modele şi forme geometrice.

A ajuns la concluzia că nu există un cerc perfect, pentru că el poate vedea mereu marginile unui poligon care aproximează acest cerc.

Jason respinge şi conceptul de infinit, pentru că el poate vedea orice formă ca pe o construcţie finită, oricât de mică ar fi aceasta.

Pentru că nu avea pregătirea teoretică necesară ca să înţeleagă ecuaţiile pe care le desena, Jason a urmat cursuri de matematică, la îndemnul unui fizician care l-a văzut desenând complexele modele geometrice într-un mall.

Pe lângă aceste abilităţi, Jason a dezvoltat şi o formă de sinestezie, care îi permite să perceapă formulele matematice ca pe nişte figuri geometrice.

Berit Broggard, profesor de filozofie la Universittaea din Miami, spune că până acum doar 25 de cazuri de „sindromul savantului” au fost înregistrate în întreaga lume.

La un test RMN, în creierul lui Jason neurologii au observat o creştere a activităţii în emisfera cerebrală stângă, unde se dezvoltă abilităţile matematice. De asemenea, o activitate intensă a fost observată în cortexul parietal stâng, în lobul temporal (responsabil cu memoria vizuală şi emoţia) şi în lobul frontal (implicat în atenţie şi planificare).

Broggard spune că atunci când neuronii mor, ei eliberează un semnal chimic în creier, care poate creşte activitatea în anumite regiuni cerebrale.

Această creştere a activităţii de obicei dispare în timp, dar, dacă Jason a suferit modificări structurale ale creierului, atunci noile sale abilităţi nu vor dispărea.

Abilităţile de geniu ar putea fi ascunse în orice creier, crede Broggard. El spune că în afară de traumatismele craniene, unele boli psihice duc la manifestarea acestor capacităţi.

Mai mult, o persoana normală care este supusă unui experiment prin care o zona a creierului este stimulată cu un flux magnetic va avea temporal unele abilităţi artistice sau matematice.

În cazul lui Jason însă, sindromul savantului a adus cu sine şi o tulburare obsesiv compulsivă şi sindromul de stres post-traumatic, din cauza cărora îi este foarte greu să apară în public.

Sursa: Live Science