Prima pagină D:News

Studiu în Bucureşti: peste 40 la sută dintre cei care trăiesc permanent sau temporar pe stradă sunt minori

Aurelia Alexa 06.13.2014 | ● Vizualizări: 179
Peste 40 la sută dintre cei care trăiesc permanent sau temporar pe stradă sunt minori, mai mult de jumătate dintre aceştia provenind din familii în care părinţii sunt despărţiţi, rezultă din studiul "Evaluarea fenomenului «copiii şi tinerii străzii»", prezentat, joi, de Organizaţia Salvaţi Copiii.     (Foto: MediafaxFoto) + zoom
Galerie foto (4)

Peste 40 la sută dintre cei care trăiesc permanent sau temporar pe stradă sunt minori, mai mult de jumătate dintre aceştia provenind din familii în care părinţii sunt despărţiţi, rezultă din studiul "Evaluarea fenomenului «copiii şi tinerii străzii»", prezentat, joi, de Organizaţia Salvaţi Copiii.

Cercetarea a fost realizată după centralizarea a 701 chestionare valide, descrierea profilului celor care trăiesc în stradă fiind făcută pornind de la acestea.

Din totalul respondenţilor, 58 la sută au afirmat că locuiesc permanent în stradă sau în adăposturi improvizate, sistem de canalizare, maşini abandonate, clădiri părăsite, locuinţe improvizate sau corturi. Restul de 42 la sută spun că au o locuinţă, dar petrec o parte din timp în stradă, unde fac diverse activităţi pentru procurarea banilor. Astfel, 44 la sută dintre aceştia spun că cerşesc, 33 la sută se ocupă cu colectarea deşeurilor, iar 23 la sută prestează diverse munci ocazionale.

Dintre copiii şi tinerii care trăiesc în stradă, 58 la sută sunt băieţi, iar 42 la sută, fete, iar vârsta medie a persoanelor care afirmă că locuiesc permanent în stradă fiind de 21 de ani, semnificativ mai ridicată decât cea a celor aflaţi temporar în stradă, care este de 17 ani.



"Per total eşantion, şapte la sută dintre respondenţi au vârsta sub şapte ani, 19 la sută între 8 şi 13 ani, 19 la sută între 14 şi 18 ani, 23 la sută între 19 şi 25, iar 32 la sută între 26 şi 35 de ani. 41 la sută dintre respondenţi sunt minori şi 59 la sută sunt adulţi cu vârsta între 18 şi 35 de ani. Se remarcă şi în acest caz o diferenţă semnificativă după statusul de permanent şi temporar - dacă în cazul primei categorii (permanent în stradă) întâlnim mai degrabă adulţi (68 la sută), în cazul persoanelor temporar în stradă, copiii sunt majoritari (55 la sută)", se mai precizează în studiu.

Iniţiatorii atrag atenţia că numărul copiilor aflaţi temporar în stradă este uşor subestimat, cel real fiind, în opinia lor, cu aproximativ cinci-şase procente mai mare decât cel prezentat.

Conform aceluiaşi studiu, din totalul respondenţilor, 56 la sută se declară de etnie romă, 42 la sută - română, unu la sută - maghiară şi tot unu la sută - din alte grupuri etnice. Raportat la populaţia aflată temporar sau permanent în stradă, cei din prima categorie (temporar) se declară într-o mai mare măsură de etnie romă.

Aproape jumătate dintre persoanele chestionate (48 la sută) care stau permanent în stradă afirmă că s-au născut într-o altă localitate decât Bucureşti, peste jumătate dintre acestea venind în Capitală cu mai mult de cinci ani în urmă.

Din studiu mai rezultă că 87 la sută dintre cei care locuiesc tot timpul pe stradă se află în această situaţie de mai bine de un an, iar aproximativ jumătate dintre aceştia afirmă că sunt în această situaţie de peste 10 ani.

"Dacă luăm în considerare vârsta respondenţilor putem afirma, cu un grad ridicat de certitudine, că ei (cei aflaţi permanent în stradă, de peste 10 ani, aproximativ 30 la sută din total eşantion) sunt foştii copii ai străzii din anii ´90 ajunşi acum la vârstă adultă. 62 la sută dintre persoanele temporar în stradă se află în această situaţie de mai mult de un an (jumătate dintre aceştia de mai puţin de cinci ani şi două treimi de mai puţin de zece), 12 la sută de mai mult de şase luni, dar mai puţin de un an, iar 26 la sută de mai puţin de şase luni", se mai arată în studiul citat.

Un alt aspect relevat de cercetare este acela că aproximativ 40 la sută dintre persoanele cu vârsta peste 14 ani afirmă că au, la rândul lor, copii, iar 51 la sută dintre cei care susţin că au copii spun că aceştia se află în îngrijirea lor.

Persoanele care stau tot timpul pe stradă spun că au ajuns în această situaţie din cauză că au fugit de acasă sau din centre de plasament, că au plecat de acasă cu acordul părinţilor sau că au fost alungaţi de acasă (aproximativ 73 la sută dintre ei).

Un procent de 27 la sută dintre aceste persoane sunt copii şi tineri care afirmă că fie nu au avut niciodată casă, fie au fost externaţi după împlinirea vârstei de 18 ani dintr-o instituţie de protecţie şi nu au avut unde locui, fie au fost evacuaţi împreună cu familia sau au pierdut casa după decesul părinţilor.

În cazul celor aflaţi temporar în stradă, starea de fapt este generată de cauze radical diferite. Astfel, 28 la sută dintre aceştia sunt plecaţi de acasă cu acordul părinţilor, iar alţi aproape 20 la sută spun că au fugit ori au fost alungaţi de acasă sau din centre de plasament, locuind la rude, prieteni sau alte situaţii asemănătoare.

"Se remarcă însă că peste jumătate dintre aceştia spun că se află în stradă din «alte motive». Întrebaţi care sunt acestea, majoritatea copiilor / tinerilor spun că ajută familia să facă rost de bani (cerşind, adunând ambalaje reciclabile, spălând parbrize) sau că sunt «trimişi» de părinţi sau rude la cerşit. De asemenea, o importantă parte dintre ei este reprezentată de copii care cerşesc împreună cu un părinte sau altă rudă / frate / soră mai mare. În concluzie, aproximativ 70 - 80 la sută dintre aceştia sunt copii şi tineri aflaţi temporar în stradă cu acordul sau împreună cu familia, marea lor majoritate exploataţi în scop de cerşetorie sau activităţi asociate", rezultă din studiu.

Iniţiatorii studiului subliniază că 55 la sută dintre respondenţi provin din familii în care părinţii sunt despărţiţi, aceasta fiind o caracteristică care se regăseşte în procente similare atât în cazul celor permanent, cât şi în cazul celor temporar în stradă. De asemenea, majoritatea afirmă că provin din familii numeroase, fiecare respondent având, în medie, patru fraţi.

Aproximativ 11 la sută dintre cei aflaţi permanent în stradă susţin că nu şi-au cunoscut mama, iar alţi 19 la sută, că nu şi-au cunoscut tatăl. Comparativ, în cazul populaţiei temporar în stradă, procentele celor care afirmă acelaşi lucru sunt de patru la sută (mama), respectiv 14 la sută (tatăl).

Aproape trei sferturi dintre cei chestionaţi care stau permanent în stradă spun că au cel puţin un părinte în viaţă, procentul fiind mai mare în cazul celor aflaţi temporar în stradă (87 la sută).

Doar 58 la sută dintre cei aflaţi permanent pe stradă afirmă că păstrează legătura cu mama, iar 52 la sută că păstrează legătura cu tatăl (procente calculate din cei care afirmă că respectivul părinte este în viaţă). În cazul celor temporar în stradă, 84 la sută spun că păstrează legătura cu mama şi 79 la sută cu tatăl.

41 la sută dintre copiii străzii spun că merg la şcoală

Copiii străzi spun, în pondere de 41 la sută, că merg la şcoală, iar trei sferturi dintre ei susţin că ştiu să citească, potrivit unui studiu prezentat, joi, de organizaţia Salvaţi Copiii.

Conform cercetării, dintre persoanele de vârstă şcolară (definită ca perioada învăţământului obligatoriu) care trăiesc pe stradă, 41 la sută afirmă că merg, în prezent, la şcoală.

Ponderea acestora diferă însă din perspectiva timpului petrecut pe stradă de aceştia. Astfel, 28 la sută dintre copiii aflaţi permanent în stradă susţin că urmează o formă de educaţie, comparativ cu 50 la sută din rândul celor care spun că sunt temporar în stradă.

În privinţa numărului de clase absolvite de cei aflaţi în stradă, din totalul celor cu vârsta de peste 17 ani, 17 la sută susţin că au absolvit ciclul primar (21 la sută că au absolvit între una şi trei clase primare), 14 la sută că au terminat întreg ciclul gimnazial (27 la sută că au absolvit între cinci şi şapte clase), iar 21 la sută că au finalizat între nouă şi 12 clase.

"Doar şapte la sută afirmă că au absolvit liceul. Din totalul respondenţilor de vârstă şcolară şi peste, 75 la sută afirmă că ştiu să citească, 74 la sută că ştiu să scrie şi 91 la sută că ştiu să socotească. 47 la sută din totalul respondenţilor afirmă că au beneficiat, până la momentul cercetării, de servicii de asistenţă / sprijin: 26 la sută afirmă că au beneficiat de asistenţă medicală, 25 la sută că au primit ajutoare materiale, 11 la sută că au beneficiat de serviciile centrelor de zi şi patru la sută că au fost ajutaţi să îşi facă acte de identitate", se mai arată în studiu.

Peste 40 la sută dintre cei care trăiesc permanent sau temporar pe stradă sunt minori, mai mult de jumătate dintre aceştia provenind din familii în care părinţii sunt despărţiţi.

Cercetarea a fost realizată după centralizarea a 701 chestionare valide, descrierea profilului celor care trăiesc în stradă fiind făcută pornind de la acestea.

Cerşitul, colectarea deşeurilor şi "păzirea" maşinilor, surse de venit pentru oamenii străzii

Cerşitul, colectarea deşeurilor, lucrul cu ziua, "păzirea" maşinilor şi furtul sunt principalele activităţi aducătoare de venituri pentru oamenii care trăiesc permanent sau temporar în stradă, rezultă din studiul "Evaluarea fenomenului «copiii şi tinerii străzii»", prezentat, joi, în Bucureşti.

Din cercetarea făcută de Salvaţi Copiii rezultă că principala activitate aducătoare de venituri pentru această categorie de oameni este cerşitul sau diferite activităţi asociate acestuia, precum spălatul parbrizelor.

"De asemenea, marea majoritate a copiilor sub şapte ani întâlniţi (aproximativ 100 de persoane) erau folosiţi de un adult (de regulă rudă), în scop de cerşetorie. Astfel, ponderea acestei activităţi este, cu siguranţă, mai mare", se arată în documentul citat.

Din punct de vedere al timpului petrecut în stradă, 61 la sută din populaţia permanentă a străzii afirmă că cerşeşte în mod regulat pentru a obţine bani, comparativ cu 44 la sută din rândul celor aflaţi temporar în stradă.

Colectarea deşeurilor este o altă activitate importantă în obţinerea banilor de către aceştia, aproximativ 33 la sută din totalul lor afirmând că fac acest lucru cu regularitate.

"Aproximativ 27 la sută din totalul eşantionului afirmă că muncesc cu ziua, de regulă prestând diverse activităţi necalificate precum descărcat / încărcat marfă. Este un tip de activitate desfăşurată de regulă de persoanele de gen masculin, cu vârsta peste 14 ani. Solicitarea banilor pentru un loc de parcare sau pentru «păzirea» maşinilor este o îndeletnicire uzuală pentru 24 la sută dintre persoanele aflate permanent în stradă şi pentru 12 la sută din cele temporar în această situaţie", se mai arată în studiu.

De asemenea, 21 la sută dintre persoanele aflate permanent în stradă afirmă că fură diverse lucruri sau bani, procentul fiind dublu faţă de cel corespunzător celor care sunt temporar în stradă.

Prostituţia este o sursă de venit pentru şase la sută din eşantionul cercetării. Astfel, 14 la sută dintre persoanele de gen feminin aflate în stradă susţin că se prostituează, faţă de sub unu la sută dintre băieţi/bărbaţi, relevă acelaşi studiu. Aproximativ şapte-opt la sută din categoriile de vârstă 14-18 ani, 19-25 ani şi 26-35 ani afirmă că obţin cu regularitate bani în acest fel.

"Trebuie menţionat că majoritatea persoanelor temporar sau permanent în stradă se bazează pe mai multe activităţi aducătoare de venit: cerşesc, prestează munci ocazionale, sunt «parcagii» etc. Totuşi, din observaţiile calitative făcute în perioada culegerii datelor, există o oarecare «specializare» în diferite activităţi sau categorii de activităţi", se menţionează în cercetare.

Pe de altă parte, aproximativ 34 la sută din totalul populaţiei aflate în stradă afirmă că, de obicei, dau o parte din banii câştigaţi altcuiva.

Dintre copiii şi tinerii care dau o parte din banii câştigaţi altcuiva (34 la sută din total eşantion), majoritatea afirmă ca fac acest lucru din proprie iniţiativă şi că împart banii cu familia (sau un membru al familiei) sau cu prietenii. În pondere de 13 la sută, copiii care dau o parte din banii câştigaţi cuiva spun că fac asta pentru că sunt obligaţi. În realitate, însă, procentul acestora ar fi semnificativ mai mare, dată fiind natura sensibilă a întrebării, susţin iniţiatorii cercetării.

Copiii şi tinerii care trăiesc pe stradă sunt abuzaţi, fumează, consumă alcool şi etnobotanice

Marea majoritate a copiilor şi tinerilor care locuiesc permanent în stradă afirmă că au fost bătuţi, 63 la sută spun că fumează, iar 41 la sută dintre cei cu vârsta cuprinsă între 14 şi 18 ani consumă alcool, rezultă din studiul "Evaluarea fenomenului «copiii şi tinerii străzii», prezentat joi.

Din studiul făcut de Salvaţi Copiii rezultă că marea majoritate a copiilor şi tinerilor care locuiesc permanent în stradă (cu excepţia a cinci-şapte la sută care au refuzat să răspundă la întrebare) afirmă că au fost bătuţi pe stradă, fie de o persoană cunoscută, fie de una necunoscută.

"Aproximativ 36 la sută afirmă că au fost puşi în ambele situaţii, respectiv să fie abuzaţi fizic atât de un necunoscut cât şi de un cunoscut", se arată în studiul citat.

Dintre persoanele temporar în stradă, 62 la sută susţin că au fost, cel puţin o dată, victima unui abuz fizic în mediul stradal.

În ceea ce priveşte abuzul fizic grav şi foarte grav, 27 la sută dintre persoanele permanent în stradă afirmă ca s-a întâmplat, cel puţin o dată, să fie bătuţi atât de tare încât să ajungă la spital, comparativ cu 10 la sută dintre copiii şi tinerii temporar în stradă care afirmă acelaşi lucru.

În ce priveşte abuzul sexual, categoria 14-18 ani pare să fie cea mai expusă, atât la capitolul relaţii sexuale împotriva voinţei persoanei respective, cât şi la constrângere la prostituţie sau oferire de bani în schimbul relaţiilor sexuale.

În majoritatea cazurilor, fetele care trăiesc pe stadă sunt victime ale diferitelor forme de abuz sexual. Astfel, 19 la sută dintre respondenţii de gen feminin au afirmat că li s-a cerut, cel puţin o dată, să se dezbrace în faţa cuiva (nu la doctor sau în situaţii similare), comparativ cu unu la sută dintre cei de gen masculin, 26 la sută dintre fete spun că li s-au oferit bani pentru a avea relaţii sexuale, comparativ cu cinci la sută dintre băieţi, 18 la sută dintre fete spun că au fost obligate să se lase atinse pe părţile intime, comparativ cu sub unu la sută dintre băieţi, 24 la sută spun că au fost obligate să întreţină relaţii sexuale împotriva voinţei lor, comparativ cu unu la sută băieţi, iar 17 la sută spun că au fost constrânse să se prostitueze, comparativ cu unu la sută dintre băieţi.

În studiu citat se mai arată că fumatul reprezintă o practică comună în rândul copiilor şi tinerilor aflaţi în stradă. Din totalul populaţiei, 63 la sută afirmă că fumează. Astefl, 26 la sută dintre copiii cu vârsta între opt şi 13 ani afirmă că fumează, procentul urcând la 70 la sută în cazul categoriei 14-18 ani.

La fel ca în cazul tutunului, consumul de alcool caracterizează, în cazul copiilor, categoria de vârstă 14-18 ani: 41 la sută dintre aceşti copii consumă alcool.

Din studiu mai rezultă că etnobotanicele reprezintă unul din riscurile cele mai importante pentru sănătatea copiilor şi tinerilor care trăiesc în stradă, principala modalitate de consum fiind injectarea. Numărul mare de injectări (până la 10-15 pe zi), generat de efectul de scurtă durată, creşte riscul infectării cu virusuri hepatice sau HIV, subliniază iniţiatorii cercetării.

"De altfel, creşterea numărului persoanelor seropozitive în rândul acestei categorii de populaţie s-a suprapus cu apariţia acestor substanţe pe piaţă. Consumul de etnobotanice caracterizează în special copiii şi tinerii permanent în stradă şi este mai răspândit în rândul persoanelor de gen masculin. Din perspectiva vârstei, majoritatea consumatorilor au între 14 şi 25 de ani", se mai arată în studiu.

În ce priveşte consumul de droguri injectabile, principala substanţă psihoactivă consumată este heroina, iar profilul consumatorilor este similar cu cel al utilizatorilor de etnobotanice, majoritatea acestora având peste 18 ani.

Surse: Mediafax, Salvaţi Copiii