Prima pagină D:News

Există un vid uriaş în Univers? Teoria care poate explica anomalia observată în spaţiu

Roxana Ruscior 07.06.2014 | ● Vizualizări: 1266
Există un vid uriaş în Univers? Teoria care poate explică anomaliile observate de fizicieni     (Foto: Shutterstock) + zoom
Galerie foto (2)

Savanţii încearcă să explice o regiune ciudată, uriaşă, observată în spaţiu, care pare să contrazică teoria inflaţiei cosmice care a avut loc după Big Bang.

Realizând o hartă a radiaţiei cosmice de fond (CMB), constituită din microunde, care reprezintă radiaţia termică rămasă în urma Big Bang-ului, cercetătorii au observat o regiune foarte rece, care contrazice teoria inflaţiei cosmice.

Existenţa acestei regiuni nu poate fi explicată, pentru că, potrivit teoriei inflaţiei cosmice, radiţia cosmică de fond ar fi trebuit să fie mai uniformă, la fel şi temperatura.

Harta radiaţiei cosmice de fond (CMB - cosmic microwave background)    



Zona foarte rece din Univers poate fi explicată printr-o posibilă coliziune între Universul nostru şi un alt univers, asta dacă ideea multiversului ar fi general acceptată de fizicieni.

O altă explicaţie, mai simplă, este că acea regiune ar fi de fapt un imens vid cosmic. Zonele de vid, care conţin foarte puţină materie, duc la o pierdere a energiei radiaţiilor care le străbat, deci un vid mare poate explica zona rece care apare pe hărţile CMB.

Vidul uriaş este o teorie propusă de Istvan Szapudi, de la Universitatea Hawaii, care a analizat datele furnizate de satelitul WISE al NASA.

Potrivit studiului realizat de Istvan, vidul uriaş se află la o distanţă de 2,8 miliarde de ani-lumină de noi şi se întinde pe o distanţă de 1,8 miliarde de ani-lumină.

Acum echipa lui cercetează adâncimea acestui „supervid” şi modul în care se aliniază cu regiunea rece detectată, pentru a afla dacă într-adevăr cele două sunt legate.

Cauze similare pot explica foarte simplu şi alte anomalii de pe harta CMB, cum sunt diferenţele de temperatură care par să se fi aliniat pe o „axă a răului”, adică într-o anumită direcţie în spaţiu, spune Szapudi.

Sursa: New Scientist