Cum au reuşit oamenii: care a fost trăsătura umană care ne-a adus succesul ca specie?

Un creier mare, picioare lungi, o perioadă lungă de maturizare şi capacitatea de a meşteri unelte sunt trăsături considerate specifice omului; se credea că ele ar fi apărut împreună, într-un  interval scurt de timp, odată cu apariţia genului Homo.

Dar o nouă analiză a datelor sugerează că aceste trăsături nu au apărut deodată, ca un „set”: apariţia lor a fost treptată, întinsă pe o perioadă foarte lungă de timp, iar unele dintre ele nici nu erau specifice genului Homo, ci existau şi la strămoşi îndepărtaţi ai omului, de exemplu la genul Australopithecus.

• Vladimir Putin i-a numit „hoți” pe liderii europeni
• Cele mai bune destinații de iarnă cu mult Soare și bere ieftină

Oamenii de ştiinţă de la mai multe instituţii  ştiinţifice – Smithsonian Institution, New York University, Wenner-Gren Foundation for Anthropological Research – au integrat datele paleoclimatice cu cele fosile, arheologice şi de biologie, referitoare la un număr mare de specii de mamifere, inclusiv omul.

A reieşit că abilitatea primilor oameni de a se adapta modificării condiţiilor mediului le-a permis speciilor genului Homo să se diversifice, să supravieţuiască şi să se răspândească, pornind din Africa, în Eurasia, acum 1,85 milioane de ani. Rezultatele au fost publicate în revista Science.

Cercetătorii au analizat condiţiile climatice ale perioadei de acum 1,5 – 2,5 milioane de ani, marcată de o puternică instabilitate climatică şi de intensităţi variabile ale anotimpurilor umede şi uscate de la un an la altul.  

Aceste condiţii schimbătoare au favorizat selecţia marii capacităţi de adaptare specifice genului Homo; mai multe specii ale acestui gen, sugerează studiul, au apărut şi au coexistat în acest mediu.

Anterior, se credea că apariţia trăsăturilor specifice genului Homo ar fi apărut ca urmare a adaptării la un nou mediu, atunci când pădurile au făcut loc savanelor, iar strămoşii omului s-au adaptat la acest mediu deschis, diferit de pădurea în care trăiseră până atunci. 

Dar autorii noului studiu sunt de altă părere: nu adaptarea la un anumit mediu nou, ci o mare flexibilitate, o capacitate sporită de a se acomoda în tot felul de medii cu condiţii schimbătoare, este ceea ce le-a conferit strămoşilor omului un avantaj şi explică succesul lor evolutiv. 

Diferite specii ale genului Homo, studiate de cercetători pe baza dovezilor fosile (în special cranii), au coexistat în aceleaşi perioade, în aceleaşi arii geografice, dar fiecare dintre ele folosea o strategie uşor diferită de a altora în ceea ce priveşte exploatarea resurselor mediului, pentru a supravieţui.

Această flexibilitate continuă să fie o caracteristică fundamentală a biologiei speciei umane moderne, Homo sapiens, şi stă la baza capacităţii ei de a ocupa diverse habitate de pe glob, cu condiţii extrem de diferite. 

Sursa: Smithsonian