Home » D:News » Cum au reuşit oamenii: care a fost trăsătura umană care ne-a adus succesul ca specie?

Cum au reuşit oamenii: care a fost trăsătura umană care ne-a adus succesul ca specie?

Publicat: 07.07.2014
Cum au reuşit oamenii: care a fost trăsătura umană care ne-a adus succesul ca specie?
Oamenii de ştiinţă consideră, în general, că multe dintre trăsăturile specifice omului ar fi apărut la membrii genului Homo, acum 2,4 – 1,8 milioane de ani, în Africa. Dar o nouă analiză a datelor ştiinţifice arată că lucrurile nu s-au petrecut atât de net şi de rapid: unele dintre trăsăturile considerate tipic „omeneşti” existau, de fapt, încă de la australopiteci, acum 3-4 milioane de ani, în vreme ce altele au apărut mult mai târziu. Toate aceste rezultate sugerează că evoluţia speciei umane s-a petrecut altfel decât se crede în general, iar un factor determinant ar fi fost flexibilitatea, sau capacitatea sporită de adaptare la o varietate mare de condiţii de viaţă.

Un creier mare, picioare lungi, o perioadă lungă de maturizare şi capacitatea de a meşteri unelte sunt trăsături considerate specifice omului; se credea că ele ar fi apărut împreună, într-un  interval scurt de timp, odată cu apariţia genului Homo.

Dar o nouă analiză a datelor sugerează că aceste trăsături nu au apărut deodată, ca un „set”: apariţia lor a fost treptată, întinsă pe o perioadă foarte lungă de timp, iar unele dintre ele nici nu erau specifice genului Homo, ci existau şi la strămoşi îndepărtaţi ai omului, de exemplu la genul Australopithecus.

Oamenii de ştiinţă de la mai multe instituţii  ştiinţifice – Smithsonian Institution, New York University, Wenner-Gren Foundation for Anthropological Research – au integrat datele paleoclimatice cu cele fosile, arheologice şi de biologie, referitoare la un număr mare de specii de mamifere, inclusiv omul.

A reieşit că abilitatea primilor oameni de a se adapta modificării condiţiilor mediului le-a permis speciilor genului Homo să se diversifice, să supravieţuiască şi să se răspândească, pornind din Africa, în Eurasia, acum 1,85 milioane de ani. Rezultatele au fost publicate în revista Science.

Cercetătorii au analizat condiţiile climatice ale perioadei de acum 1,5 – 2,5 milioane de ani, marcată de o puternică instabilitate climatică şi de intensităţi variabile ale anotimpurilor umede şi uscate de la un an la altul.  

Aceste condiţii schimbătoare au favorizat selecţia marii capacităţi de adaptare specifice genului Homo; mai multe specii ale acestui gen, sugerează studiul, au apărut şi au coexistat în acest mediu.

Anterior, se credea că apariţia trăsăturilor specifice genului Homo ar fi apărut ca urmare a adaptării la un nou mediu, atunci când pădurile au făcut loc savanelor, iar strămoşii omului s-au adaptat la acest mediu deschis, diferit de pădurea în care trăiseră până atunci. 

Dar autorii noului studiu sunt de altă părere: nu adaptarea la un anumit mediu nou, ci o mare flexibilitate, o capacitate sporită de a se acomoda în tot felul de medii cu condiţii schimbătoare, este ceea ce le-a conferit strămoşilor omului un avantaj şi explică succesul lor evolutiv. 

Diferite specii ale genului Homo, studiate de cercetători pe baza dovezilor fosile (în special cranii), au coexistat în aceleaşi perioade, în aceleaşi arii geografice, dar fiecare dintre ele folosea o strategie uşor diferită de a altora în ceea ce priveşte exploatarea resurselor mediului, pentru a supravieţui.

Această flexibilitate continuă să fie o caracteristică fundamentală a biologiei speciei umane moderne, Homo sapiens, şi stă la baza capacităţii ei de a ocupa diverse habitate de pe glob, cu condiţii extrem de diferite. 

Sursa: Smithsonian

Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Mumia unui „băiat de aur” a dezvăluit cât de minuțioase erau ritualurile egiptenilor antici
Mumia unui „băiat de aur” a dezvăluit cât de minuțioase erau ritualurile egiptenilor antici
Cu un pas mai aproape de baterii reciclabile pentru telefoanele mobile. Ce au descoperit cercetătorii?
Cu un pas mai aproape de baterii reciclabile pentru telefoanele mobile. Ce au descoperit cercetătorii?
Noua interfață creier-computer permite utilizatorilor să transmită 62 de cuvinte pe minut
Noua interfață creier-computer permite utilizatorilor să transmită 62 de cuvinte pe minut
Securiștii lui Jivkov împușcau la vânătoare urșii din România cu mitraliera Kalașnikov
Securiștii lui Jivkov împușcau la vânătoare urșii din România cu mitraliera Kalașnikov
De ce scria Leonardo da Vinci în sens invers?
De ce scria Leonardo da Vinci în sens invers?
Strugurii ar putea crește rezistența la razele ultraviolete, arată un studiu
Strugurii ar putea crește rezistența la razele ultraviolete, arată un studiu
Ce sunt vulcanii noroioși?
Ce sunt vulcanii noroioși?
Robotul care se poate topi și apoi solidifica, la fel ca în Terminator, tocmai a fost creat
Robotul care se poate topi și apoi solidifica, la fel ca în Terminator, tocmai a fost creat
Sylvia Plath, poeta care s-a sinucis la 30 de ani. „Sărută-mă şi vei vedea cât sunt de importantă”
Sylvia Plath, poeta care s-a sinucis la 30 de ani. „Sărută-mă şi vei vedea cât sunt de importantă”
Martha Bibescu, frumoasa prinţesă cu nenumăraţi amanţi. Ce s-a întâmplat atunci când unul dintre iubiţii ei, spion, i-a încredinţat nişte documente secrete
Martha Bibescu, frumoasa prinţesă cu nenumăraţi amanţi. Ce s-a întâmplat atunci când unul dintre iubiţii ei, spion, ...
Volumul „Melancolia” al lui Mircea Cărtărescu, lansat la Stockholm
Volumul „Melancolia” al lui Mircea Cărtărescu, lansat la Stockholm
„Nori” ciudați și misterioși apar în continuu în Bahamas, iar nimeni nu știe de ce
„Nori” ciudați și misterioși apar în continuu în Bahamas, iar nimeni nu știe de ce
Un expert susține că deversarea apei radioactive de la Fukushima în ocean este cea mai bună soluție
Un expert susține că deversarea apei radioactive de la Fukushima în ocean este cea mai bună soluție
Oamenii au salvat vidrele de mare din Alaska de la dispariție, însă lupii au învățat să le vâneze
Oamenii au salvat vidrele de mare din Alaska de la dispariție, însă lupii au învățat să le vâneze
Indiciile din particulele de praf de asteroid ar putea schimba tot ce știm despre apărarea planetară
Indiciile din particulele de praf de asteroid ar putea schimba tot ce știm despre apărarea planetară
Craniu de balenă enorm, vechi de 12 milioane de ani, dezgropat de un vânător de fosile
Craniu de balenă enorm, vechi de 12 milioane de ani, dezgropat de un vânător de fosile
NASA va testa rachete nucleare care ar putea duce astronauții pe Marte în doar 45 de zile
NASA va testa rachete nucleare care ar putea duce astronauții pe Marte în doar 45 de zile
Un melc de mare ciudat are capul precum un sac de aspirator
Un melc de mare ciudat are capul precum un sac de aspirator