Home » D:News » Cum au reuşit oamenii: care a fost trăsătura umană care ne-a adus succesul ca specie?

Cum au reuşit oamenii: care a fost trăsătura umană care ne-a adus succesul ca specie?

Cum au reuşit oamenii: care a fost trăsătura umană care ne-a adus succesul ca specie?
Publicat: 07.07.2014
Oamenii de ştiinţă consideră, în general, că multe dintre trăsăturile specifice omului ar fi apărut la membrii genului Homo, acum 2,4 – 1,8 milioane de ani, în Africa. Dar o nouă analiză a datelor ştiinţifice arată că lucrurile nu s-au petrecut atât de net şi de rapid: unele dintre trăsăturile considerate tipic „omeneşti” existau, de fapt, încă de la australopiteci, acum 3-4 milioane de ani, în vreme ce altele au apărut mult mai târziu. Toate aceste rezultate sugerează că evoluţia speciei umane s-a petrecut altfel decât se crede în general, iar un factor determinant ar fi fost flexibilitatea, sau capacitatea sporită de adaptare la o varietate mare de condiţii de viaţă.

Un creier mare, picioare lungi, o perioadă lungă de maturizare şi capacitatea de a meşteri unelte sunt trăsături considerate specifice omului; se credea că ele ar fi apărut împreună, într-un  interval scurt de timp, odată cu apariţia genului Homo.

Dar o nouă analiză a datelor sugerează că aceste trăsături nu au apărut deodată, ca un „set”: apariţia lor a fost treptată, întinsă pe o perioadă foarte lungă de timp, iar unele dintre ele nici nu erau specifice genului Homo, ci existau şi la strămoşi îndepărtaţi ai omului, de exemplu la genul Australopithecus.

Oamenii de ştiinţă de la mai multe instituţii  ştiinţifice – Smithsonian Institution, New York University, Wenner-Gren Foundation for Anthropological Research – au integrat datele paleoclimatice cu cele fosile, arheologice şi de biologie, referitoare la un număr mare de specii de mamifere, inclusiv omul.

A reieşit că abilitatea primilor oameni de a se adapta modificării condiţiilor mediului le-a permis speciilor genului Homo să se diversifice, să supravieţuiască şi să se răspândească, pornind din Africa, în Eurasia, acum 1,85 milioane de ani. Rezultatele au fost publicate în revista Science.

Cercetătorii au analizat condiţiile climatice ale perioadei de acum 1,5 – 2,5 milioane de ani, marcată de o puternică instabilitate climatică şi de intensităţi variabile ale anotimpurilor umede şi uscate de la un an la altul.  

Aceste condiţii schimbătoare au favorizat selecţia marii capacităţi de adaptare specifice genului Homo; mai multe specii ale acestui gen, sugerează studiul, au apărut şi au coexistat în acest mediu.

Anterior, se credea că apariţia trăsăturilor specifice genului Homo ar fi apărut ca urmare a adaptării la un nou mediu, atunci când pădurile au făcut loc savanelor, iar strămoşii omului s-au adaptat la acest mediu deschis, diferit de pădurea în care trăiseră până atunci. 

Dar autorii noului studiu sunt de altă părere: nu adaptarea la un anumit mediu nou, ci o mare flexibilitate, o capacitate sporită de a se acomoda în tot felul de medii cu condiţii schimbătoare, este ceea ce le-a conferit strămoşilor omului un avantaj şi explică succesul lor evolutiv. 

Diferite specii ale genului Homo, studiate de cercetători pe baza dovezilor fosile (în special cranii), au coexistat în aceleaşi perioade, în aceleaşi arii geografice, dar fiecare dintre ele folosea o strategie uşor diferită de a altora în ceea ce priveşte exploatarea resurselor mediului, pentru a supravieţui.

Această flexibilitate continuă să fie o caracteristică fundamentală a biologiei speciei umane moderne, Homo sapiens, şi stă la baza capacităţii ei de a ocupa diverse habitate de pe glob, cu condiţii extrem de diferite. 

Sursa: Smithsonian

Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Oceanele Pământului au atins temperaturi record în luna august
Oceanele Pământului au atins temperaturi record în luna august
Bill Gates vrea locuri de muncă „rezervate pentru oameni”
Bill Gates vrea locuri de muncă „rezervate pentru oameni”
Rusia se pregătește să intensifice atacurile asupra Ucrainei
Rusia se pregătește să intensifice atacurile asupra Ucrainei
De ce ne atrag oamenii indisponibili? Cum putem schimba tiparul, potrivit științei
De ce ne atrag oamenii indisponibili? Cum putem schimba tiparul, potrivit științei
Erupția Vezuviului ar fi avut loc în august. Atunci de ce victimele din Pompeii purtau haine groase de lână?
Erupția Vezuviului ar fi avut loc în august. Atunci de ce victimele din Pompeii purtau haine groase de lână?
De ce oamenii care înșală ajung să se mintă și pe ei înșiși? Ce spune psihologia despre justificarea infidelității
De ce oamenii care înșală ajung să se mintă și pe ei înșiși? Ce spune psihologia despre justificarea infidelității
Ce este „rage bait” și de ce Internetul pare plin de oameni care încearcă să ne enerveze
Ce este „rage bait” și de ce Internetul pare plin de oameni care încearcă să ne enerveze
Ce spun cercetările despre alegerea unei școli — și de ce majoritatea criteriilor pe care le folosim contează mai puțin decât credem (P)
Ce spun cercetările despre alegerea unei școli — și de ce majoritatea criteriilor pe care le folosim contează mai puțin ...
Cine a supraviețuit erupției Vezuviului? Urmele lăsate de oamenii care au fugit din Pompeii
Cine a supraviețuit erupției Vezuviului? Urmele lăsate de oamenii care au fugit din Pompeii
De ce noul film al lui Christopher Nolan a stârnit controverse, deși a devenit unul dintre cele mai mari succese ale anului
De ce noul film al lui Christopher Nolan a stârnit controverse, deși a devenit unul dintre cele mai mari succese ale anului
Ce înseamnă „brain rot”? Termenul care descrie unul dintre cele mai discutate obiceiuri ale Internetului
Ce înseamnă „brain rot”? Termenul care descrie unul dintre cele mai discutate obiceiuri ale Internetului
O cauză neurologică neobișnuită se ascunde în spatele dilatării pupilelor noastre
O cauză neurologică neobișnuită se ascunde în spatele dilatării pupilelor noastre
Vorbești mai multe limbi străine? Creierul tău ar putea fi cu 13 ani mai tânăr
Vorbești mai multe limbi străine? Creierul tău ar putea fi cu 13 ani mai tânăr
Ce este efectul Mandela: De ce mii de oameni își amintesc același lucru, deși nu s-a întâmplat niciodată
Ce este efectul Mandela: De ce mii de oameni își amintesc același lucru, deși nu s-a întâmplat niciodată
Dolly Parton, „Păpușa Blondă” a muzicii country: Cum și-a transformat imaginea publică într-o strategie de carieră
Dolly Parton, „Păpușa Blondă” a muzicii country: Cum și-a transformat imaginea publică într-o strategie de carieră
Cel mai nou telescop spațial al NASA se apropie cu pași repezi de lansare
Cel mai nou telescop spațial al NASA se apropie cu pași repezi de lansare
Țara în care casele abandonate pot fi cumpărate cu mai puțin de 1 euro
Țara în care casele abandonate pot fi cumpărate cu mai puțin de 1 euro
Secretul pentru un somn odihnitor poate fi găsit în fructe
Secretul pentru un somn odihnitor poate fi găsit în fructe