Picturi rupestre vechi de peste 40.000 de ani au fost descoperit în Indonezia

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

În urmă cu 40.000 de ani, în Asia, oamenii decorau deja peşterile în care locuiau cu picturi asemănătoare celor din Europa, o descoperire care contrazice ideea acceptată în mod curent potrivit căreia arta rupestră a apărut pentru prima dată în regiunea vestică a Europei.

O echipă de cercetători australieni şi indonezieni a studiat peşterile calcaroase din Maros, de pe insula Sulawesi, şi a descoperit că un desen rupestru, reprezentând o mână umană, realizată folosind tehnica şablonului, are o vechime de cel puţin 39.900 de ani.

• Cine l-a detronat pe „regele muzicii pop” Michael Jackson din Topul Billboard Hot 100?
• Un schelet de Tyrannosaurus rex vechi de 67 de milioane de ani, scos la licitație

O altă pictură, înfăţişând foarte realist un porc, cu copite micuţe şi coadă, pictat cu un pigment roşu pe pereţii aceleiaşi peşteri, a fost datată ca având o vechime de cel puţin 35.400 de ani. Animalul reprodus pe pereţii peşterii este o femelă, pentru că din desen lipsesc colţii lungi şi curbaţi specifici masculului acestei specii, supranumit „porcul-cerb”. Datarea a arătat că este vorba despre una dintre primele picturi figurative din lume.

Pentru aflarea vechimii desenelor, cercetătorii, al căror studiu a fost publicat miercuri în revista Nature, au utilizat o tehnică de datare cu ajutorul uraniului şi toriului (metale radioactive, n.r.).

„Se consideră adesea că Europa a fost centrul primei explozii de creativitate umană, mai ales în ce priveşte arta rupestră, în urmă cu circa 40.000 de ani”, a spus Maxime Aubert, de la Universitatea australiană Griffith, unul dintre autorii studiului.

„Datările noastre efectuate asupra picturilor din Sulawesi arată că, la puţin timp după acest moment, în celălalt capăt al lumii, oamenii realizau desene rupestre reprezentând animale, la fel de remarcabile ca şi cele din peşterile din Franţa şi Spania, realizate în perioada erei glaciare”, a declarat Maxime Aubert.

Prima operă de artă cunoscută la nivel mondial este un disc roşu, descoperit în peştera El Castillo din nordul Spaniei şi având o vechime de minimum 40.800 de ani. Un alt desen, reprezentând o mână umană, descoperit în aceeaşi grotă, are cel puţin 37.300 de ani.

Pictura figurativă cea mai veche de pe teritoriul Europei este un rinocer din peştera Chauvet din Franţa, care a fost realizată în urmă cu 35.300 – 38.800 de ani.

Peşterile indoneziene, situate în regiunea carstică Maros, sunt cunoscute din anii 1950, dar multă vreme s-a crezut că picturile rupestre găsite în aceste grote aveau mai puţin de 10.000 de ani, din cauza eroziunii foarte rapide şi pronunţate a acestei regiuni a insulei Sulawesi, care i-a făcut pe savanţi să considere că nu pot fi foarte vechi.

De fapt, peşterile sunt mai puţin bine păstrate decât cele din Europa, iar ritmul de degradare este foarte rapid.

Pe pereţii grotelor, apa bogată în minerale duce la formarea de straturi de carbonat de calciu care conţine urme de uraniu. Dezintegrarea atomilor de uraniu funcţionează precum un ceas, având loc la intervale foarte exacte, lucru care a permis datarea acestori formaţiuni calcaroase.

Echipa de cercetători a prelevat mostre din micile stalactite care acoperă zonele unde se găsesc mai multe amprente de mâini şi două imagini ale unor animale, datând astfel vârsta minimă a acestor opere.

„Arta din peşteri este unul dintre primii indicatori ai capacităţii omului de a abstractiza, începutul fiinţei umane aşa cum o cunoaştem”, a spus Thomas Sutikna de la Universitatea australiană din Wollongong.

„De acum, europenii nu mai pot susţine că au fost primii care au dezvoltat gândirea abstractă. Trebuie să împartă acest titlu cel puţin cu primii locuitori ai Indoneziei”, a declarat Anthony Dosseto, coautor al cercetării.

Potrivit studiului, este posibil ca arta rupestră să fi apărut în mod independent aproape în acelaşi timp în două regiuni geografice diferite unde trăiau primii oameni moderni.

Un scenariu alternativ ar fi că „arta rupestră era practicată pe scară largă de Homo Sapiens la plecarea din Africa, acum zeci de mii de ani”. Animalele pictate pe pereţii grotelor din Maros şi Chauvet „ar putea avea origini mai profunde, situate în afara Europei şi Indoneziei”, au precizat cercetătorii. În acest caz, savanţii spun că ar trebui să se descopere picturi rupestre şi în alte regiuni ale lumii, mai ales în Australia.

Sursa: Mediafax