Home » D:News » Cercetătorii au secvenţiat cel mai vechi ADN uman, care are 45.000 de ani

Cercetătorii au secvenţiat cel mai vechi ADN uman, care are 45.000 de ani

Descopera 10.23.2014
Cercetătorii au secvenţiat cel mai vechi ADN uman, care are 45.000 de ani
Cercetătorii dintr-o echipă internaţională au reuşit să secvenţieze cel mai vechi genom al unui om modern, pe baza ADN-ului unui Homo sapiens care a trăit în Siberia în urmă cu 45.000 de ani, adăugând astfel încă o piesă în "puzzle"-ul diversităţii genetice a speciei umane, raportează AFP.

Coordonat de paleogeneticianul Svante Pääbo, un pionier în ADN-ul străvechi, acest studiu a permis oamenilor de ştiinţă să precizeze perioada în care omul de Neanderthal şi omul modern s-au încrucişat.

Studiul, publicat în revista Nature, furnizează de asemenea noi informaţii despre istoria începuturilor omului modern în afara Africii. Specia noastră a apărut în Africa în urmă cu aproximativ 200.000 de ani.

Numele lui Svante Pääbo a fost citat în ultimii doi ani pe lista posibililor laureaţi ai premiului Nobel, pentru lucrările sale despre ADN-ul omului de Neanderthal.

Paleogeneticianul suedez, directorul departamentului de antropologie genetică de la Institutul Max Planck din Leipzig (Germania), a arătat că o mică parte din genomul omului modern provine de la omul de Neanderthal, cei mai apropiaţi verişori ai lui Homo sapiens, care au apărut în urmă cu circa 400.000 de ani şi au dispărut acum 30.000 de ani.

Noul studiu a fost realizat pe materialul genetic prelevat din partea mediană „relativ completă” a unui femur stâng care a aparţinut unui individ de sex masculin.

Osul a fost descoperit din întâmplare, în 2008, pe malul râului Irtiş, în apropiere de Ust-Işim, în Siberia Occidentală. Procedura de datare cu carbon 14 i-a atribuit vârsta de 45.000 de ani.

De asemenea, analizele au permis stabilirea faptului că o parte importantă din aportul său nutriţional în proteine provenea din alimente acvatice, probabil din peşti de apă dulce.

Secvenţierea genomului individului din Ust-Işim arată că acesta făcea parte dintr-o populaţie apropiată de strămoşii omului modern non-africani.

Genomul său conţine un procentaj de gene provenind de la omul de Neanderthal uşor mai mare decât procentajul existent la omul modern de astăzi: circa 2,3% (faţă de 1,7-2,1% pentru populaţiile actuale din Asia de Est şi 1,6-1,8% pentru europeni).

Însă genomul său conţine segmente de ADN neanderthalian care sunt în medie de trei ori mai lungi decât cele din genomul omului contemporan. Acest fapt arată că încrucişările dintre omul de Neanderthal şi Homo sapiens ar fi avut loc cu doar 232-430 de generaţii înainte de perioada în care a trăit individul din Ust-Işim.

Până de curând, oamenii de ştiinţă considerau că transferul genetic dintre omul de Neanderthal şi omul modern s-au produs în urmă cu 37.000-86.000 de ani, probabil atunci când primii Homo sapiens au părăsit Africa şi s-au întâlnit cu oamenii de Neanderthal în Orientul Apropiat, înainte de a se răspândi în Eurasia.

Noile date genetice furnizate de individul din Ust-Işim au permis restrângerea acestui interval, întrucât ele demonstrează că acele încrucişări s-au produs deja în urmă cu 45.000 de ani.

Potrivit lungimilor segmentelor de ADN neanderthalian prezente în genomul acelui individ, încrucişările respective s-ar fi produs cu 7.000-13.000 de ani înainte de naşterea sa.

„Estimăm că încrucişările dintre strămoşii individului din Ust-Işim şi neanderthalieni s-au produs în urmă cu aproximativ 50.000-60.000 de ani”, au precizat autorii studiului. Acest interval corespunde cu perioada majoră de expansiune a omului modern în afara Africii şi a Orientului Mijlociu.

Laboratorul lui Svante Pääbo de la Institutul Max Planck din Leipzig este renumit pentru studiile sale efectuate asupra ADN-urilor străvechi, chiar dacă acestea sunt puternic deteriorate.

Genomul omului modern din Ust-Işim nu este însă cel mai vechi genom care a fost secvenţiat. În urmă cu aproape un an, genomul vechi de 400.000 de ani al unei fiinţe umane, cel al omului de Sima, a fost secvenţiat de cercetători, pe baza materialului genetic prelevat dintr-un os descoperit într-o peşteră spaniolă.

Sursa: Mediafax

Cele mai noi articole
Astronomii au observat, pentru prima dată, un disc care formează sateliți naturali în jurul unei exoplanete
Astronomii au observat, pentru prima dată, un disc care formează sateliți naturali în jurul unei exoplanete
Strămoșul crocodililor, descoperit de oamenii de știință în Chile
Strămoșul crocodililor, descoperit de oamenii de știință în Chile
Consumul excesiv de cafea crește riscul apariției demenței. Ce înseamnă un consum excesiv de cafea?
Consumul excesiv de cafea crește riscul apariției demenței. Ce înseamnă un consum excesiv de cafea?
Suplimentele dietetice cauzează tot mai multe leziuni hepatice, iar unii oameni ajung să necesite și transplant
Suplimentele dietetice cauzează tot mai multe leziuni hepatice, iar unii oameni ajung să necesite și transplant
Care este, de fapt, cel mai „vorbăreț” animal din lume?
Care este, de fapt, cel mai „vorbăreț” animal din lume?
Casa Poporului, cea mai faimoasă creație a lui Nicolae Ceaușescu
Casa Poporului, cea mai faimoasă creație a lui Nicolae Ceaușescu
Sejururile în străinătate, mai puțin vizate în 2021. Ce fel de vacanțe caută anul acesta românii
Sejururile în străinătate, mai puțin vizate în 2021. Ce fel de vacanțe caută anul acesta românii
În urmă cu 78 de ani, aviaţia americană suferea o înfrângere de proporţii. Se întâmpla la Ploieşti. Povestea din spatele operaţiunii Tidal Wave
În urmă cu 78 de ani, aviaţia americană suferea o înfrângere de proporţii. Se întâmpla la Ploieşti. Povestea din ...
Cum și-ar fi spionat iubita Juan Carlos, fostul rege al Spaniei
Cum și-ar fi spionat iubita Juan Carlos, fostul rege al Spaniei
Barajul Vidraru. O comunitate prosperă a fost sacrificată pentru crearea sa
Barajul Vidraru. O comunitate prosperă a fost sacrificată pentru crearea sa
O boală cumplită afectează recifele de corali din Insulele Caraibe. Cercetătorii cred că au aflat o posibilă cauză
O boală cumplită afectează recifele de corali din Insulele Caraibe. Cercetătorii cred că au aflat o posibilă cauză
Ce întrebări conținea cel mai vechi mesaj găsit vreodată într-o sticlă
Ce întrebări conținea cel mai vechi mesaj găsit vreodată într-o sticlă
Sistemul autopilot al unei mașini Tesla a confundat Luna de pe cer cu un semafor
Sistemul autopilot al unei mașini Tesla a confundat Luna de pe cer cu un semafor
Câți dintre americani au investit în criptomonede în ultimul an
Câți dintre americani au investit în criptomonede în ultimul an
România a produs instrumente muzicale în valoare de 50 milioane lei în 2020. Care este cel mai mare producător din țara noastră
România a produs instrumente muzicale în valoare de 50 milioane lei în 2020. Care este cel mai mare producător din țara ...
Amprenta lui Michelangelo ar fi fost descoperită pe o sculptură din ceară
Amprenta lui Michelangelo ar fi fost descoperită pe o sculptură din ceară
Un robot numit Cassie a finalizat prima sa cursă de 5 kilometri. Reușita nu a fost fără peripeții
Un robot numit Cassie a finalizat prima sa cursă de 5 kilometri. Reușita nu a fost fără peripeții
Insula Capri, o stațiune locuită încă din vremurile preistorice
Insula Capri, o stațiune locuită încă din vremurile preistorice