Dacă depresia nu este ceea ce pare? O nouă viziune răstoarnă ceea ce gândeam despre această boală

Depresia poate apărea ca urmare a unei infecţii cu un virus, cu o bacterie sau cu un parazit, iar viitoarele cercetări în domeniul depresiei ar trebui să vizeze descoperirea unor asemenea agenţi patogeni, spune dr. Turhan Canli, din cadrul Stony Brook University, SUA.

Dacă teoria sa se va dovedi adevărată, atunci ar fi posibilă crearea în viitor a unui vaccin care să protejeze oamenii împotriva depresiei.

• Japonezii dau în judecată Guvernul din cauza schimbărilor climatice
• România și alte șase țări europene, responsabile de 90% din produse contrafăcute reținute în UE

Această abordare complet nouă a fost prezentată în jurnalul Biology of Mood and Anxiety Disorders.

Care sunt argumentele omului de ştiinţă în sprijinul unei origini infecţioase a depresiei?

1. Pacienţii cu depresie prezintă comportamente asociate cu răul fizic: nu mai au energie, le este greu să se scoale din pat şi îşi pierd interesul faţă de ceea ce se întâmplă în jur, manifestări similare cu cele ale persoanelor care suferă de boli infecţioase. Persoanele care suferă de depresie prezintă markeri ai inflamaţiei la nivelul creierului, markeri care indică faptul că sistemul imunitar a fost activat, ca reacţie la pătrunderea îm organism a unui patogen, (care poate fi un parazit, un virus sau o  bacterie), acest patogen fiind cel care provoacă simptomele depresiei.

2. Se cunosc deja patogeni (virusuri, bacterii, paraziţi) care afectează comportametul emoţional. Cel mai bun exemplu în acest sens este Toxoplasma gondii. Se crede că o treime din populaţia lumii este infectată cu acest parazit, iar infecţia este asociată cu prezenţa unor markeri ai inflamaţiei, aşa cum se întâmplă şi în cazul depresiei. Dintre pacienţii diagnosticaţi cu tulburare bipolară sau depresie gravă, cei care au la activ tentative de sinucidere prezintă în organism niveluri mai mari de anticorpi împotriva T. gondii. 

Există, de asemenea, studii care au evidenţiat asocieri între virusuri şi depresie, specialistul citând în acest sens o analiză recentă a 28 de studii de profil. Printre virusurile studiate din acest punct de vedere se numără virusul maladiei Borna (BDV), virusul herpetic, virusul varicelei şi virusul Epstein-Barr. 

3. În fine, reconceptualizarea depresiei ca fiind o boală infecţioasă are sens dacă se ia în considerare genetica bolii. Căutarea unor gene umane specifice asociate cu depresia nu a dat rezultate; în schimb, 8% din genomul uman ar avea la bază schimburi cu genoame exterioare, cum ar fi cele ale unor virusuri. Virusurile, bacteriile paraziţii ar putea transfera gene în genomul uman, determinând astfel schimbări în structura genetică a organismului nostru. Asemenea gene străine ar putea fi vehiculate, de asemenea, în cursul naşterii sau prin contactul dintre părinţi şi copii.

Dr. Canli a concluzionat că ar trebui întreprinse studii pe scară largă în care să fie comparate persoane cu depresie cu persoane care nu au această problemă, pentru a vedea dacă tulburarea ar putea avea drept cauză infecţia cu virusuri, paraziţi ori bacterii.

Dacă asemenea eforturi vor da roade, spune specialistul, acesta ar fi „începutul sfârşitului” pentru problema depresiei, deoarece ar putea reprezenta primul pas spre crearea unor vaccinuri care să prevină instalarea depresiilor grave.

Sursa: Mail Online