Robotul Philae nu a putut fora în scoarţa cometei Ciuriumov-Gherasimenko

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

„Din nefericire, robotul Philae a forat în gol şi va trebui să aşteptăm până în martie pentru ca bateriile sale să se reîncarce şi să îşi termine misiunea oprită pe 15 noiembrie”, adică de a colecta eşantioane de materie din nucleul cometei „Ciuri” pentru a-i analiza compoziţia, a declarat, pentru AFP, Francis Rocard, responsabil al misiunii Rosetta în cadrul CNES.

„Responsabilul cu experimentul COSAC (care trebuie să analizeze eşantioanele de materie prelevate din nucleul cometei, n.r.) ne-a comunicat că nu a înregistrat niciun semnal la primele două încercări, iar în cazul celei de-a treia tentative a primit doar un semnal care arăta că procesul este în curs de desfăşurare… deci suntem aproape siguri” că nu a avut loc nicio prelevare de materie, a spus Rocard.

„Una dintre posibilităţi (pentru explicarea celui de-al treilea semnal, n.r.) este că un grăunte de materie de pe sol a căzut în cuptorul cu piroliză şi a putut fi analizat de instrumentul COSAC, dar un grăunte este prea puţin”, a precizat cercetătorul CNES.

Burghiul trebuia să se deplaseze 560 de milimetri faţă de punctul de referinţă, să colecteze un eşantion de materie, să revină la punctul de plecare şi să transfere proba de materie în cuptorul în formă de cupă, permiţând astfel instrumentului COSAC să analizeze materia.

COSAC este dotat cu un spectometru de masă destinat identificării şi cuantificării compuşilor volatili, printre care se află şi molecule organice complexe prezente în eşantioanele de materie prelevate de la suprafaţa cometei şi încălzite până la 600 de grade Celsius în cuptoare de unică folosinţă.

COSAC a furnizat deja rezultate deoarece, potrivit cercetătorului german Fred Goesmann, analizele realizate asupra gazelor „mirosite” după primul contact al robotului Philae cu suprafaţa cometei au permis detectarea de molecule organice complexe care conţin cel puţin trei atomi de carbon.

„Compoziţia materiei solide de pe cometă nu este cunoscută în prezent. Credem că este vorba despre materie organică”, a declarat Francis Rocard.

Cometele, obiectele cele mai primitive din sistemul solar, bogate în carbon, ar fi putut transporta molecule organice pe Terra, contribuind la apariţia vieţii, cred savanţii. Cecetătorii spun că elementul chimic carbon stă la baza vieţii.

Robotul Philae a atins suprafaţa cometei Ciuriumov-Gherasimenko pe 12 noiembrie, sărind de două ori înainte de a ajunge în zona unde se află şi acum, care pare a fi un crater lipsit de lumină solară. Philae stă într-o poziţie înclinată, unul dintre cele trei picioare ale sale neatingând solul.

Sonda spaţială Rosetta este primul satelit ştiinţific care a reuşit să ajungă pe orbita unei comete. Rosetta a ajuns lângă cometa 67P / Ciuriumov-Gherasimenko în luna august, după o călătorie de peste zece ani prin spaţiu şi va rămâne pe orbita ei timp de circa un an.

Lansată în 2004, misiunea Rosetta a Agenţiei Spaţiale Europene (ESA) este dedicată aflării mai multor date despre originile Sistemului Solar, iar robotul Philae are ca misiune colectarea unor molecule organice care ar fi putut să joace un rol determinant în apariţia vieţii pe Terra. Cometele sunt cele mai primitive corpuri cereşti din Sistemul Solar. Sonda Rosetta a trimis deja primele imagini realizate vreodată ale suprafeţei unei comete.

Micul robot a putut să radiografieze interiorul cometei, să-i studieze magnetismul, să realizeze imagini cu solul, să analizeze moleculele complexe de la suprafaţă. Potrivit specialiştilor de la Centre National d’Etudes Spatiales (CNES), agenţia spaţială franceză, misiunea sa este realizată în proporţie de 80%.

În cazul restabilirii contactului, dacă totul funcţionează aşa cum a fost programat, Philae ar trebui „să moară de cald” în martie 2015, atunci când cometa se va apropia de Soare.

Însă Rosetta îşi va continua misiunea de „însoţitoare” a cometei Ciuriumov-Gherasimenko cel puţin până pe 13 august 2015, dată la care cometa va trece la cea mai mică distanţă de Soare. Misiunea ei este programată să dureze până la sfârşitul lunii decembrie 2015.

Plasarea unui robot pe o cometă aflată la o distanţă de peste 500 milioane de kilometri de Terra reprezintă o premieră în istoria explorării spaţiale şi un punct culminant al unei misiunii care a început în urmă cu 20 de ani.

Cu un cost total de 1,3 miliarde de euro, echivalentul a trei avioane Airbus 380, misiunea Rosetta a mobilizat aproximativ 2.000 de cercetători pe parcursul a 20 de ani. Peste 50 de companii din 14 ţări europene şi Statele Unite ale Americii au participat la fabricarea acestei sonde spaţiale.

Sursa: Mediafax