Vinul alb nu există. Ce conţine de fapt această apreciată băutură?

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Prezenţa acestor pigmenţi, numiţi antocieni, ar putea explica motivul pentru care producătorii de vin ce folosesc struguri albi sunt uneori luaţi prin surprindere când băutura îmbuteliată de ei are o tentă roz.

Antocienii sunt prezenţi în coaja bobului de strugure, iar în combinaţie cu alţi compuşi chimici sunt responsabili, în cea mai mare parte, de producerea culorii vinului.

Culoarea vinului depinde de aciditatea sa (nivelul pH-ului, n.r.), antocienii colorând licoarea în roşu atunci când aciditatea este mare. Într-o soluţie alcalină, antocienii colorează lichidul în albastru.

Până în prezent, cei mai mulţi experţi în domeniu credeau că strugurii albi nu conţin antocieni, explicând astfel motivul pentru care vinul alb este de cele mai multe ori aproape incolor, a declarat, pentru revista New Scientist, Panagiotis Arapitsas, de la Fundaţia Edmund Mach din Italia.

Echipa de cercetători condusă de Arapitsas a utilizat tehnica intitulată spectrometrie de masă pentru a analiza struguri din soiurile Chardonnay, Sauvignon Blanc şi Riesling, folosite pentru producerea vinului alb. Autorii studiului au descoperit că aceste soiuri conţin de fapt antocieni.

Concentraţia acestor substanţe în strugurii albi este de câteva mii de ori mai mică decât în cazul soiurilor de struguri negri, cum ar fi Merlot, potrivit studiului publicat în Food Research International.

Arapitsas crede că descoperirea poate oferi o explicaţie pentru acele vinuri care ar trebui să fie albe, dar ajung să aibă o tentă roz, precum vinul rosé.

Antocienii sunt responsabili şi pentru culoarea roşie a murelor, dar şi pentru culorile frunzelor în timpul toamnei, potrivit britanicului Andy Brunning, care administrează un blog intitulat Compound Interest.

Brunning spune că vinul roşu este un amestec complex a 800 până la 1.000 de compuşi chimici. Substanţe precum taninul şi fenolii alcătuiesc doar circa 0,1% din conţinutul unei sticle de vin roşu, dar influenţează cel mai mult culoarea şi aroma licorii.

„Pe măsură ce vinul se învecheşte, moleculele de antocieni suferă o largă varietate de reacţii pentru a forma compuşi complecşi mai mari, care pot, de asemenea, să contribuie la colorarea în roşu a vinului”, a explicat Brunning. „Astfel, deşi concentraţia de antocieni dintr-o sticlă de vin va scădea constant, culoarea roşie va persista”, a mai spus Andy Brunning.

Taninurile, alcătuite din mici molecule legate unele de altele pentru a forma un lanţ, sunt responsabile pentru gustul astringent al vinului, reacţionând cu proteinele din saliva celui care bea licoarea pentru a da senzaţia de „sec”.

Taninurile contribuie, de asemenea, la stabilirea culorii unui vin, combinându-se cu antocienii.

Sursa: Mediafax