Home » D:News » De ce au unii oameni ochi albaştri?

De ce au unii oameni ochi albaştri?

De ce au unii oameni ochi albaştri?
Publicat: 03.02.2015
Spre deosebire de ceea ce cred mulţi, ochii albaştri nu-şi datorează culoarea unui pigment albastru; culoarea lor este determinată de procese fizice legate de dispersia luminii prin straturile din care este alcătuit irisul, fiind astfel o culoare structurală.

Dacă în cazul ochilor căprui, culoarea este dată de pigmentul brun (melanic) din anumite celule ale irisului, în schimb, culoarea albastră a ochilor este o culoare structurală,  determinată nu de compuşi chimici (pigmenţi), ci de procese fizice legate de comportamentul luminii în interacţiune cu structurile ochiului. Între aceste „extreme”, sunt posibile tot felul de variaţii individuale.

Partea colorată a ochiului (discul colorat din jurul pupilei) se numeşte iris şi este alcătuit din două straturi: unul spre interior, denumit epiteliu, şi altul exterior, numit stroma.

Epiteliul are o grosime de numai două celule şi conţine pigmenţi negri-bruni. 

Stroma, în schimb, este constituită în mare parte din fibre de colagen incolore. Uneori poate conţine şi pigmenţi melanici bruni, alteori poate conţine depozite mai mari de colagen. În funcţie de aceşti factori, de modul în care se combină ei, ochii au o culoare sau alta. 

Ochii căprui: stroma conţine o cantitate apreciabilă de pigmenţi melanici, bruni, care absorb cea mai mare parte din lumina care cade asupra lor şi conferă ochilor o culoare închisă.

În cazul ochilor verzi, stroma conţine o cantitate mică de pigmenţi melanici, care dau o uşoară nuanţă de brun, iar aceasta se combină cu nuanţa albastră generată prin dispersia luminii prin fibrele de colagen, rezultatul combinaţiei fiind o nuanţă de verde.

În cazul ochilor albaştri, stroma nu conţine deloc pigment, ci doar fibre de colagen. Aceste structuri dispersează lumina printr-un mecanism numit dispersia Tyndall, care creează impresia vizuală a culorii albastre (similar dispersiei Rayleigh, care ne face să vedem cerul ca fiind albastru). Prin urmare, culoarea ochilor albaştri este în întregime structurală, iar asta explică şi de ce ochii albaştri au, de obicei, o culoare schimbătoare, în funcţie de cantitatea şi de tipul de lumină prezent. (Fenomenul este observat şi în cazul ochilor verzi, a căror culoare este parţial structurală, după cum am explicat mai sus.)

Culoarea structurală – cea care nu se datorează pigmenţilor, ci unor mecanisme fizice de interacţiune între lumină şi suprafaţa materialului – apare şi la alte forme de viaţă, de exemplu la unele specii de fluturi (albastrul metalic al aripilor), la unele fructe etc.

Ochii cenuşii nu conţin nici ei melanină, dar conţin în stromă depozite de colagen în exces, care interferă cu efectul Tyndall, „blocând” albastrul rezultat prin acest mecanism de dispersie; aceasta este explicaţia actuală dată de specialişti.

Marea varietate de nuanţe ale ochilor umani se explică prin variaţiile cantităţii de pigment şi colagen din stromă, variaţii ce dau naştere unor combinaţii particulare ce conferă fiecărui individ o anumită culoare a irisului.

Surse: Science Alert, Medium

Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Planeta Uranus este mult mai caldă decât au crezut oamenii de știință
Planeta Uranus este mult mai caldă decât au crezut oamenii de știință
O populație misterioasă de strămoși umani ne-a dat 20% dintre genele pe care le avem
O populație misterioasă de strămoși umani ne-a dat 20% dintre genele pe care le avem
O nouă terapie împotriva cancerului „deghizează” tumorile în carne de porc pentru a declanșa atacul imunitar
O nouă terapie împotriva cancerului „deghizează” tumorile în carne de porc pentru a declanșa atacul imunitar
De ce astronauții NASA „blocați” în spațiu au fost transportați pe targă după întoarcerea pe Pământ
De ce astronauții NASA „blocați” în spațiu au fost transportați pe targă după întoarcerea pe Pământ
Lacurile își schimbă culoarea, iar vinovați ar putea fi chiar oamenii
Lacurile își schimbă culoarea, iar vinovați ar putea fi chiar oamenii
O caracteristică importantă a limbajului uman a apărut cu peste 135.000 de ani în urmă
O caracteristică importantă a limbajului uman a apărut cu peste 135.000 de ani în urmă
Un obicei comun ar putea fi o sursă de poluare cu plastic la care nu ne-am gândit niciodată
Un obicei comun ar putea fi o sursă de poluare cu plastic la care nu ne-am gândit niciodată
Test de cultură generală. Care este cel mai vechi lac de pe Pământ?
Test de cultură generală. Care este cel mai vechi lac de pe Pământ?
Ceva miraculos se întâmplă în creierul uman atunci când ne uităm la fotografii cu natură
Ceva miraculos se întâmplă în creierul uman atunci când ne uităm la fotografii cu natură
Cercetătorii de la o bază din Antarctica, salvați „în regim de urgență” după ce au fost atacați de un coleg
Cercetătorii de la o bază din Antarctica, salvați „în regim de urgență” după ce au fost atacați de un coleg
În urmă cu 60 de ani s-a stins din viaţă liderul comunist Gheorghe Gheorghiu Dej
În urmă cu 60 de ani s-a stins din viaţă liderul comunist Gheorghe Gheorghiu Dej
Donald Trump a revocat protecția celor doi copii ai lui Joe Biden asigurată prin Serviciul Secret
Donald Trump a revocat protecția celor doi copii ai lui Joe Biden asigurată prin Serviciul Secret
Când începe vremea de primăvară adevărată în România?
Când începe vremea de primăvară adevărată în România?
Orașele din România în care apartamentele se vând „ca pâinea caldă”
Orașele din România în care apartamentele se vând „ca pâinea caldă”
Cât plătesc părinții în fiecare an pentru educația copiilor?
Cât plătesc părinții în fiecare an pentru educația copiilor?
Catedrala Notre-Dame din Paris și-ar fi pierdut sunetul emblematic după restaurare
Catedrala Notre-Dame din Paris și-ar fi pierdut sunetul emblematic după restaurare
A fost elucidat misterul statuii Buddha din Angkor. Ce au descoperit arheologii?
A fost elucidat misterul statuii Buddha din Angkor. Ce au descoperit arheologii?
„Micro-fulgerele” din picăturile de apă ar fi putut declanșa viața pe Pământ
„Micro-fulgerele” din picăturile de apă ar fi putut declanșa viața pe Pământ