Un sondaj simplu dezvăluie o realitate paradoxală. Cât de pregătiţi sunt, de fapt, românii să trăiască alături de refugiaţi
Criza latentă a refugiaţilor a explodat în Europa. Însă, deocamdată, România a fost ocolită de sutele de mii de oameni pe care războiul i-a alungat din casele lor, făcându-i să ia drumul către alte meleaguri, un drum sfârşit tragic pentru mii dintre ei înainte de găsirea libertăţii. În vreme ce Germania se aşteaptă la sosirea a nu mai puţin de 800.000 de imigranţi în acest an, în jur de 3.000 de oameni traversează din Grecia, Marcedonia şi Serbia, continuându-şi drumul spre Occident fără a fi împiedicaţi de gardul construit de Guvernul Orban la graniţă, iar în Budapesta domneşte haosul, România se pregăteşte să primească primii refugiaţi, mai puţini de 2.000 abia în noiembrie.
O perspectivă privită nu tocmai cu ochi buni, nici din punctul de vedere al unor actuali şi foşti oficiali ai statului român – fostul preşedinte Traian Băsescu a susţinut că România trebuie să refuze primirea -, nici din punctul de vedere al românului de rând.