Un stat american a avut mai multe incendii de vegetație în ultimul secol decât în ​​cei 3.000 de ani dinainte

Alaska este cunoscută mai degrabă pentru zăpadă și gheață decât pentru incendii. Totuși, un nou studiu arată că, în ultimul secol, Alaska a avut mai multe incendii de vegetație decât în orice altă perioadă de la domnia lui Ramses cel Mare încoace.

Alaska a avut mai multe incendii de vegetație în ultimul secol decât în cei 3.000 de ani anteriori. Autorii cercetării pun acest fenomen pe seama încălzirii globale, care usucă solul și favorizează extinderea plantelor lemnoase, creând condițiile ideale pentru izbucnirea și propagarea incendiilor. Concluzia este clară: valul recent de incendii nu reprezintă o anomalie, ci un semnal al schimbărilor care urmează.

• Test de cultură generală. Ce este o strâmtoare?
• Un dezgheț masiv în Arctica eliberează carbon înghețat de mii de ani

„Schimbările interconectate de-a lungul mileniilor arată că incendiile recente sunt indicatori ai unui sistem aflat într-o transformare rapidă”, a declarat autoarea principală a studiului, Angelica Feurdean, cercetătoare la Universitatea Goethe (Germania).

Feurdean și colegii săi au ajuns la această concluzie după ce au reconstruit 3.000 de ani de istorie a incendiilor în zonele de permafrost din Alaska.

Alaska a avut mai multe incendii de vegetație în ultimul secol decât cu 3.000 de ani înainte

Datele satelitare recente arată deja că numărul, dimensiunea și intensitatea incendiilor de vegetație au crescut în ultimele decenii, la fel și durata sezonului incendiilor. Însă aceste observații surprind doar o parte a realității. Pentru a înțelege contextul pe termen lung, echipa a forat solul și a colectat nouă carote de turbă, fiecare cu o lungime de aproximativ 50 de centimetri. Turba conține cărbune, polen, microbi și fosile vegetale, unele datând încă din anul 1000, funcționând ca o adevărată capsulă a timpului geologic până în 2015, anul prelevării probelor.

Analiza urmelor de cărbune, a vegetației și a datelor hidrologice arată că, exceptând o perioadă relativ scurtă, din punct de vedere geologic, de aproximativ 200 de ani între 1000 și 1200, activitatea incendiilor a rămas scăzută timp de aproape 2.900 de ani, între 1000 î.Hr. și 1900. Abia la începutul secolului XX tendința s-a schimbat, incendiile devenind tot mai frecvente și atingând niveluri record la mijlocul secolului. Creșterea a continuat până în prezent, concluzie susținută și de datele satelitare, care indică 36 de incendii majore în regiune între 1969 și 2023, notează IFL Science.

Chiar și tipul incendiilor s-a schimbat

Un aspect notabil este faptul că incendiile recente de mari dimensiuni coincid cu niveluri mai scăzute de cărbune în sedimente. „Acest lucru poate indica faptul că incendiile ard la temperaturi mai ridicate, consumă mai mult combustibil și lasă în urmă mai puțin cărbune”, a explicat coautorul studiului, Randy Fulweber, specialist în sisteme informatice geografice și teledetecție la stația Toolik Field a Universității din Alaska Fairbanks (SUA).

„Ar putea sugera o schimbare a regimului incendiilor, în care focurile ard mult mai intens”, a completat el.

Studiul a fost publicat în revista științifică Biogeosciences.

Vă recomandăm să citiți și:

Mister vechi de un secol despre o zonă bizară din Atlanticul de Nord, rezolvat de cercetători

Un eveniment misterios în Antarctica a eliberat carbonul care a încălzit Pământul

Cercetătorii au observat ce se întâmplă în Parcul Național Yellowstone după cutremure

Continentele Pământului se desprind încetul cu încetul. Ce se întâmplă?