Home » Istorie » Ce au observat cercetătorii după ce au reconstituit fața lui Homo erectus?

Ce au observat cercetătorii după ce au reconstituit fața lui Homo erectus?

Ce au observat cercetătorii după ce au reconstituit fața lui Homo erectus?
Foto: Dr. Karen Baab/National Museum of Ethiopia/National Museums of Kenya/Georgian National Museum via EurekAlert
Publicat: 01.01.2026

Oamenii de știință au reconstituit fața lui Homo erectus pornind de la oase și dinți fosilizați vechi de 1,5 milioane de ani. Însă chipul rezultat complică înțelegerea actuală a evoluției și a dispersiei timpurii a omului, potrivit unui nou studiu.

Craniul reconstruit, denumit DAN5, prezintă trăsături comune cu Homo erectus, primii strămoși umani cu proporții corporale moderne și primii care au părăsit Africa. În același timp, craniul are și caracteristici asociate unei specii mai vechi, Homo habilis.

Rezultatele sugerează un traseu evolutiv mult mai complex de la primii strămoși umani la H. erectus, au raportat cercetătorii în revista Nature Communications.

Fața lui Homo erectus, reconstruită pe baza unor fosile vechi de 1,5 milioane de ani

DAN5 a fost descoperit în regiunea de studiu Gona, din nordul Etiopiei, și a fost descris pentru prima dată într-un studiu publicat în 2020 în revista Science Advances. Fosilele au o vechime cuprinsă între 1,5 și 1,6 milioane de ani și i-au fost atribuite inițial unei femele de H. erectus de talie mică, pe baza formei și dimensiunii craniului.

„Știam deja că fosila DAN5 avea un creier mic, dar această nouă reconstrucție arată că și fața este mai primitivă decât cea a lui Homo erectus african clasic din aceeași perioadă”, a declarat coautoarea Karen Baab, de la Midwestern University (SUA). Acest lucru ar putea însemna că populația din regiunea Gona „a păstrat anatomia populației care a migrat inițial din Africa cu aproximativ 300.000 de ani mai devreme”, a explicat ea.

Pentru a reconstrui fața lui Homo erectus, cercetătorii au folosit scanări CT de înaltă rezoluție pentru 10 fosile, cinci fragmente de oase faciale și cinci dinți, realizând un model 3D. Procesul a fost asemănător cu „un puzzle 3D extrem de complicat, în care nu știi dinainte care va fi rezultatul final. Din fericire, știm în linii mari cum se îmbină fețele, așa că nu am pornit chiar de la zero”, a spus Baab.

Cercetătorii, uimiți de rezultat

Forma cutiei craniene este asemănătoare cu cea a lui H. erectus, însă anumite trăsături faciale, precum molarii mari și nasul plat și îngust, sunt mai apropiate de cele ale lui H. habilis.

Un amestec similar de trăsături vechi și noi a mai fost observat în fosile de H. erectus vechi de 1,8 milioane de ani, descoperite la Dmanisi, în Georgia actuală. Aceste descoperiri i-au determinat pe unii cercetători să sugereze că specia ar fi evoluat în Eurasia dintr-o populație Homo mai veche.

Totuși, fosile de H. erectus de aceeași vechime au fost găsite și în Africa. DAN5 este primul exemplar african care prezintă aceeași combinație de caracteristici ca hominizii de la Dmanisi, ceea ce susține ipoteza că H. erectus a evoluat în principal în Africa, la fel ca alți hominizi anteriori. Situația este însă complicată de faptul că fosilele DAN5 sunt mai recente decât cele de la Dmanisi, sugerând că acest amestec de trăsături a persistat în Africa cel puțin 300.000 de ani, scrie Live Science.

În cercetările viitoare, echipa intenționează să compare fosilele DAN5 cu fosile umane vechi de aproximativ 1 milion de ani din Europa, inclusiv cu unele atribuite lui H. erectus și Homo antecessor, o rudă umană mai târzie care a trăit cu între 1,2 milioane și 800.000 de ani în urmă. De asemenea, cercetătorii vor analiza dacă DAN5 ar putea fi rezultatul încrucișării dintre mai multe specii din genul Homo.

„Vom avea nevoie de mult mai multe fosile datate între unu și două milioane de ani pentru a clarifica această poveste”, a declarat coautorul Michael Rogers, de la Southern Connecticut State University (SUA).

Vă recomandăm să citiți și:

Dansul în Egiptul Antic nu era doar artă, ci legătura cu zeii și cu viața de apoi

Scurtă istorie a buletinului: de la tăblița din argilă până în zilele noastre

Arheologii au descoperit o necropolă romană de proporții impresionante

O hartă incredibilă a Imperiului Roman arată că acesta avea drumuri cât să înconjoare planeta de 7 ori

Ștefan Trepăduș
Ștefan Trepăduș
Ștefan Trepăduș este blogger începând cu anul 2009, având experiență și în domeniile publicitate și jurnalism. Este pasionat de marketing și de tehnologie, dar cel mai mult îi place să știe lucruri, motiv pentru care a fost atras de Descopera.ro. citește mai mult
Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
O structură mamut descoperită în spațiul îndepărtat sfidează tot ce știm despre Cosmos
O structură mamut descoperită în spațiul îndepărtat sfidează tot ce știm despre Cosmos
„Soarta Pământului depinde de un echilibru delicat”: Cum ar putea supraviețui Terra după moartea Soarelui?
„Soarta Pământului depinde de un echilibru delicat”: Cum ar putea supraviețui Terra după moartea Soarelui?
De ce NASA nu poate „pur și simplu” să arunce Stația Spațială Internațională înspre Soare ca să o distrugă?
De ce NASA nu poate „pur și simplu” să arunce Stația Spațială Internațională înspre Soare ca să o distrugă?
Motivul sumbru pentru care o specie de maimuțe își abandonează puii
Motivul sumbru pentru care o specie de maimuțe își abandonează puii
Cum au învățat melcii să se camufleze pe timp de ploaie?
Cum au învățat melcii să se camufleze pe timp de ploaie?
Oamenii de știință au descoperit un comutator ascuns în creier, care oferă indicii despre ADHD
Oamenii de știință au descoperit un comutator ascuns în creier, care oferă indicii despre ADHD
Activitatea umană nu i-a dăunat întotdeauna biodiversității. Iată ce spun oamenii de știință!
Activitatea umană nu i-a dăunat întotdeauna biodiversității. Iată ce spun oamenii de știință!
Cercetătorii au numărat din nou câte insecte sunt pe Pământ, iar rezultatul a depășit așteptările
Cercetătorii au numărat din nou câte insecte sunt pe Pământ, iar rezultatul a depășit așteptările
Test de cultură generală. În care religie nu se bea cafea?
Test de cultură generală. În care religie nu se bea cafea?
Acum 2,5 milioane de ani, o stea a trecut atât de aproape de Soare încât ar fi declanșat o ploaie de comete
Acum 2,5 milioane de ani, o stea a trecut atât de aproape de Soare încât ar fi declanșat o ploaie de comete
O pisică cu 28 de degete a intrat în Cartea Recordurilor Guinness
O pisică cu 28 de degete a intrat în Cartea Recordurilor Guinness
Planta care nu trebuie să lipsească din grădină dacă vrei să atragi albinele
Planta care nu trebuie să lipsească din grădină dacă vrei să atragi albinele
Antarctica ascunde un vulcan unic care face ceva nemaivăzut nicăieri pe Pământ
Antarctica ascunde un vulcan unic care face ceva nemaivăzut nicăieri pe Pământ
Ştefan cel Mare, domnitorul care a marcat istoria Moldovei. „La lucruri de războaie meşter, unde era nevoie, însuşi se vârâia ca văzându-l ai săi să nu indărăpteze şi pentru aceia raru războiu de nu-l biruia”
Ştefan cel Mare, domnitorul care a marcat istoria Moldovei. „La lucruri de războaie meşter, unde era nevoie, însuşi ...
Unde pleci în vacanță dacă vrei să scapi de caniculă?
Unde pleci în vacanță dacă vrei să scapi de caniculă?
Inteligența Artificială, oglinda societății: Ce a descoperit un studiu despre prejudecățile sociale?
Inteligența Artificială, oglinda societății: Ce a descoperit un studiu despre prejudecățile sociale?
Vremea în România până la sfârșitul lunii iulie. Prognoza actualizată de la ANM
Vremea în România până la sfârșitul lunii iulie. Prognoza actualizată de la ANM
Spania a legalizat peste 1,2 milioane de migranți fără acte
Spania a legalizat peste 1,2 milioane de migranți fără acte