Descoperire extraordinară pe malul mării, în interiorul vechii cetăţi Callatis. ”Este una dintre cele mai importante”

Potrivit directorului Muzeului ”Callatis”, cercetător ştiinţific doctor Sorin Marcel Colesniuc, capitetul, care aparţine ordinului ionic, a fost descoperit în interiorul vechii cetăţi Callatis, pe malul mării, în latura de est a cetăţii.

Capitelul este întreg şi a fost găsit la aproximativ un metru adâncime.

• Avertisment din interiorul industriei: Inteligența Artificială nu trebuie tratată ca o entitate cu drepturi
• Ce este atlasul mirosurilor urbane? Cum pot fi „citite” orașele pe baza parfumurilor stradale

”Pentru mine, această descoperire este una dintre cele mai importante din ultimii 17 ani, de când particip la cercetările arheologice din zona Mangaliei. Este primul capitel întreg pe care îl descopăr în cetatea Callatis. Un astfel de artefact poate să apară şi o dată la 20 de ani sau chiar mai rar. În general, descoperim tot felul de elemente arhitectonice, dar aproape toate sunt în stare fragmentară”, a arătat, într-un comunicat de presă, Sorin Marcel Colesniuc.

Capitelul ionic este decorat cu volute – ”aşa-numitele coarne de berbec” -, frunze şi ove – ”ornamente arhitecturale de forma unei jumătăţi de ou”.

”În antichitatea greco-romană existau trei stiluri arhitectonice: doric, ionic şi corintic. Elementele ordinului ionic, căruia îi aparţine capitelul apărut pe Aleea Teilor, sunt cornişa, friza, arhitrava, capitelul, coloana, baza de coloană şi stylobatul (platforma). Capitelul face trecerea dintre fusul coloanei şi arhitravă, rolul său fiind acela de a transmite încărcătura de la arhitravă către coloană”, precizează directorul Muzeului ”Callatis”.

El a mai spus că singurul artefact pe care l-a considerat mai important decât capitelul a fost friza cu reprezentări de divinităţi – Atena, Afrodita, Hera şi Poseidon, descoperită, împreună cu Ion Pâslaru, în anul 2005, pe strada Oituz din Mangalia.

Friza este, în prezent, expusă la Muzeul ”Callatis”.

Capitelul a fost transportat la muzeu şi, după ce va fi curăţat, va intra în expoziţia permanentă a instituţiei.

”Totodată, voi prezenta acest frumos element arhitectonic la sesiunile ştiinţifice, colocviile şi simpozioanele la care voi participa în perioada următoare şi voi publica, în reviste ştiinţifice de specialitate, toate detaliile privind locul descoperirii, încadrarea cronologică, dimensiunile exacte şi descrierea în detaliu a elementelor decorative”, a precizat cercetător ştiinţific doctor Sorin Marcel Colesniuc.

Callatis a fost o colonie a cetăţii greceşti Heraclea Pontica, întemeiată în secolul al VI-lea î.Ch. Cetatea a prosperat timp de peste o mie de ani, aflându-se sub stăpânirile succesive ale perşilor, macedonenilor, dacilor, romanilor şi apoi bizantinilor, fiind distrusă odată cu năvălirea popoarelor migratoare din secolele VIII şi IX. Este parţial reclădită în secolul al XI-lea, odată cu reintrarea Dobrogei sub stăpânirea bizantină, dar este distrusă din nou în secolul XIII de tătari. Callatis este unul din cele mai vechi oraşe ale ţării.

Sursa: Mediafax