Coreea de Nord a testat cu un ”succes perfect” o bombă cu hidrogen. Ce a urmat după acest test – VIDEO

Un prezentator, care a citit pe postul de stat o declaraţie tipică, împregnată de propagandă, a anunţat că Nordul a testat o bombă cu hidrogen „miniaturizată”, apreciind că aceasta ridică „puterea nucleară (a ţării) la următorul nivel” şi îi oferă o armă cu care să se apere de Statele Unite şi alţi inamici.

Testul a fost un „succes perfect”, potrivit acestui comunicat.

• Românii sunt mari iubitori de chebapuri. Câte au comandat în ultimul an?
• Vremea în România în următoarele săptămâni va fi deosebit de caldă

Testul, în cazul în care va fi confirmat de către experţi străini, va conduce la impunerea unei noi serii de sancţiuni ONU, mai dure, şi va afecta şi mai mult relaţiile deja grav afectate ale Phenianului cu vecinii săi.

Testele nucleare nord-coreene îngrijorează Washingtonul şi comunitatea internaţională, care consideră că fiecare nouă detonare îi aduce pe cercetătorii şi inginerii nord-coreeni mai aproape de obiectivul de a crea un arsenal de rachete dotate cu focoase nucleare care să poată atinge Statele Unite.

O bombă cu hidrogen este mult mai puternică decât o bombă atomică, dar este totodată mult mai dificil de fabricat.

Potrivit unor experţi, Coreea de Nord ar deţine câteva bombe nucleare rudimentare şi a depus eforturi, timp de câteva decenii, să perfecţioneze o rachetă cu rază lungă de acţiune, cu mai multe trepte, în care să poată să fie montate versiuni mai mici ale acestor bombe. După mai multe eşecuri, Phenianul a trimis un prim satelit în spaţiu, cu ajutorul unei rachete cu rază lungă de acţiune pe care a lansat-o în decembrie 2012.

Rachetele balistice şi rachetele folosite pentru lansarea unor sateliţi au corpuri, motoare şi alte tehnologii similare, potrivit experţilor. ONU a denunţat lansarea din 2012 drept un test interzis în domeniul tehnologiei rachetelor balistice.

Unii analişti consideră că Nordul probabil nu a ajuns la nivelul tehnologiei necesare fabricării unui focos miniaturizat, care să fie lasat într-o rachetă cu rază lungă de acţiune, capabilă să atingă Statele Unite. Însă există o puternică dezbatere cu privire la nivelul până la care a progresat această ţară izolată în programele sale secrete balistice şi nucleare.

Un prim indiciu cu privire la un posibil test constă într-un cutremur cu magnitudinea de 5,1, detectat miercuri dimineaţa de către Institutul american de geofizică USGS.

Un oficial din cadrul Administraţiei Meteorologice Coreene, o agenţie sud-coreeană, a anunţat că instituţia crede că seismul a fost cauzat în mod aritficial, în baza analizei undelor seismice şi pentru că a avut loc la aproximativ 49 de kilometri nord de Kilju, în nord-estul Coreei de Nord, unde se află principala instalaţie nucleară. Toate cele trei detonări atomice anterioare au avut loc în această instalaţie.

Testul constituie o surpriză, atât în ceea ce priveşte natura sa, cât şi în ceea ce priveşte momentul în care a fost efectuat.

Coreea de Nord nu a mai procedat la o explozie atomică de la începutul lui 2013, iar liderul Kim Jon-un nu a menţionat armamentul nuclear în discursul pe care l-a susţinut de Anul Nou. Unii analişti au speculat că liderul nord-coreean este îngrijorat de o deterioare a relaţiilor cu China, ultimul aliat important al ţării sale, care şi-a exprimat frustrarea faţă de provocările nord-coreene şi a dat semne că va susţine noi sancţiuni ONU.

Cutremurul de miercuri este mai puternic decât activitatea seismică raportată cu ocazia testării bombelor atomice precedente. Potrivit Yonhap, agenţii de monitorizare au detectat cutremure cu magnitudinea de 3,7 în 2006, 4,5 în 2009 şi 4,9 în 2013.

După ce a efectuat al treilea test atomic, în februarie 2013, Phenianul a lansat o campanie retorică belicoasă în cadrul căreia a ameninţat că va lansa un atac nuclear asupra Statelor Unite şi Seulului, capitala Coreei de Sud. Tot în 2013, Coreea de Nord a afirmat că a abandonat armistiţiul din 1953, încheiat după Războiul Coreei. De asemenea, Phenianul a repornit un reactor nuclear cu plutoniu, pe care l-a oprit în cadrul unui acord nuclear încheiat în 2007, de asemenea abandonat ulterior.

În urma venirii la putere a tânărului lider Kim Jong-un, în 2011, Phenianul şi-a înăsprit retorica plină de furie atât faţă de liderii de la Washington şi Seul, cât şi faţă de exerciţiile militare comune americano-sud-coreene, pe care le consideră o pregătire a unei invazii.

Testele nucleare şi balistice efectuate de Coreea de Nord începând din 1998

Phenianul a anunţat că a testat miercuri cu succes o bombă cu hidrogen, relatează DPA, care prezintă testele atomice şi balistice efectuate de către Coreea de Nord şi sancţiunile care i-au fost impuse din această cauză, începând din 1998 şi până în prezent.

– 31 august 1998: Coreea de Nord lansează o rachetă cu rază medie de acţiune – Taepodong-1 – care eşuează să plaseze un satelit pe orbită.

– 4 iulie 2006: Phenianul lansează o rachetă mai avansată – Taepodong-2 -, însă testul se încheie cu un eşec.

– 9 octombrie 2006: Nordul efectuează primul test atomic.

– 14 octombrie 2006: Consiliul de Securitate al ONU impune, în unanimitate, sancţiuni comericale şi interzice Phenianului să importe tehnologie în domeniul balistic, în urma testului nuclear.

– 5 aprilie 2009: Coreea de Nord lansează racheta Unha-2 şi afirmă că a plasat un satelit pe orbită, însă experţii anunţă că nu au detectat niciun satelit.

– 25 mai 2009: Phenianul efectuează al doilea test nuclear.

– 12 iunie 2009: Consiliul de Securitate al ONU adoptă în unanimitate sancţiuni şi mai dure, inclusiv interceptarea vaselor nord-coreene.

– 13 aprilie 2012: Coreea de Nord lansează racheta Unha-3, cu rază lungă de acţiune, care explodează la câteva minute după lansare.

– 12 decembrie 2012: Phenianul anunţă că a lansat cu succes o rachetă de tip Unha-3, care a plasat un satelit pe orbită.

– 22 ianuarie 2013: Consiliul de Securitate al ONU condamnă ultima lansare şi extinde sancţiunile – care constau în blocarea activelor şi restricţii de călătorie – impuse unor organizaţii şi cetăţeni nord-coreeni.

– 12 februarie 2013: Coreea de Nord pare că a efectuat al trilea test atomic, potrivit unor date seismice. Phenianul afirmă că a folosit un dispozitiv nuclear miniaturizat, însă nu este detectată nicio radiaţie.

– 28 noiembrie 2013: O intensificare a activităţii la instalaţia nord-coreeană Yongbyon determină observatori internaţionali să suspecteze faptul că regimul reia producţia de material fisibil.

– 26 martie 2014: Phenianul lansează două rachete balistice – care zboară aproximativ 650 de kilometri şi ating viteza Mach 7 – după care cad în mare, în estul Peninsulei coreene.

– 8 octombrie 2014: Instalaţia nucleară nord-coreeană Punggye-ri îşi încetează activitatea, anunţă agenţii de informaţii, declanşând speculaţii cu privire la iminenţa efectuării celui de-al patrulea test nuclear, însă nu este raportată nicio detonare.

– 15 septembrie 2015: Phenianul anunţă că a reluat operaţiunile la reactorul nuclear din instalaţia de la Yongbyon, în urma unor „inovaţii” în acest complex.

– 6 ianuarie 2016: Coreea de Nord afirmă că a testat cu succes o bombă cu hidrogen – al patrulea test nord-coreean al unui dispozitiv atomic.

PUTERILE NUCLEARE

În afară de cele cinci puteri nucleare recunoscute în mod oficial – şi anume Statele Unite, Rusia, Marea Britanie, Franţa şi China -, alte patru ţări ar deţine armament nuclear – şi anume India, Pakistanul, Israelul şi Coreea de Nord.

În prezent, în lume există aproximativ 15.700 de focoase nucleare, dintre care aproximativ 4.000 sunt operaţionale, potrivit Federaţiei oamenilor de ştiinţă americani (FAS), .

Aproximativ 1.800 dintre focoasele americane şi ruse se află în stare de alertă, ceea ce înseamnă că pot fi folosite într-un termen scurt de timp.

Sursa: Mediafax