Prosoapele noastre de baie nu sunt atât de curate pe cât credem. Când ar trebui să îl schimbăm şi când nu?

În momentul în care folosim prosopul de baie, acesta devine un mediu propice pentru existenţa unor organisme microscopice cum sunt bacteriile sau ciupercile. Chiar dacă nu se pot observa cu ochiul liber, secreţii salivare şi anale, celule de piele moartă, dar şi germenii prezenţi în băile noastre se pot găsi în materialul din care sunt confecţionate prosoapele. Cei mai mulţi dintre microbi nu sunt dăunători pentru organismul uman, însă este bine de ştiut că ei se multiplică rapid.

Prin urmare, de câte ori putem folosi un prosop, înainte ca acesta să necesite să fie spălat? „Dacă putem usca prosopul în mod complet, nu mai mult de trei ori”, recomandă Philip Tierno, microbiolog în cadrul Universităţii din New York.

• Sezonul gripal 2025–2026 ar putea deveni unul dintre cele mai severe din istorie
• O insulă pustie caută doi îngrijitori. Ce trebuie să știe candidații?

De asemenea, trebuie să ţinem seama de locul unde atârnăm prosopul în baie. Ar fi de preferat ca acesta să fie ţinut într-o zonă cât mai uscată, care să permită eliminarea completă a umezelii din material. „În momentul în care simţim că prosopul începe să miroasă, trebuie să îl spălăm neapărat, deoarece acolo cresc microbi”, a adăugat cercetătorul american.

Prosopul este un mediu propice pentru dezvoltarea organismelor microscopice, deoarece suprafaţa lui îndeplineşte toate condiţiile pentru ca acestea să se multiplice: apă, temperatură ridicată, oxigen, sursă de hrană şi pH neutru. Corpul uman oferă toate aceste posibilităţi.

Astfel, în momentul în care îndepărtăm apa de pe piele, microbii, dar şi secreţiile organismului nostru ajung pe supraţa prosopului. Resturile de celule şi celelalte particule din aer servesc drept hrană pentru microbi, iar umezeala oferă acestora necesarul de apă cu pH neutru.

„Este greu de spus dacă microbii din prosoapele noastre sunt dăunători. Probabilitatea este mică, deoarece mare parte dintre germenii prezenţi în spaţiul interior al casei sunt inofensivi”, a mai spus Philip Tierno.

Sursa: sciencealert.com